Doar 14% dintre companiile din România au un sistem de smart metering pe echipamentele principale în timp ce 69% dintre companii spun că nu au implementat un sistem de contorizare inteligentă a echipamentelor principale, iar 17% nu ştiu, conform datelor studiului ”Eficienţa energetică în companiile din România”. Această situaţie este prezentă în 46% dintre companiile respondente din construcţii şi imobiliare, 77% din alimentaţie şi agricultură, 64% din producţie industrială, 70% din utilităţi şi energie şi 66% din transporturi, conform studiului realizat de EnergyPal cu suportul Valoria.
“Studiul are la bază intenţia noastră de a dezvălui imaginea la zi cu privire la modul în care sunt reflectate atât cadrul legislativ, cât şi obiectivele de performanţă ale firmelor în acest demers. Studiul indică un nivel relativ scăzut şi de conştientizare a rolului pe care măsurile de eficienţă energetică le au în funcţionarea sustenabilă a companiei. Vom continua să facem acest studiu, de la actuala variantă de proiect pilot, la o variantă mai elaborată, pentru a da şi mai multă plus-valoare prin conţinutul acestuia”, spune Lucian Anghel, fondator şi CEO, EnergyPal România, citat de Agepres.
Cele mai multe companii dintre cele respondente (62%) spun că eficienţa energetică înseamnă raportul dintre rezultatul constând în performanţă, servicii, bunuri sau energie şi energia folosită în acest scop. Pe de altă parte, numai 14% identifică acest concept cu capacitatea de a efectua o acţiune cu un consum minim de energie.
În 55% dintre companii nivelul actual de monitorizare a consumurilor este realizat doar printr-un contor general pe utilităţi, 34% au contorizări interne detaliate cu citire manuală. Numai 17% au şi contorizări interne detaliate cu citire automată, iar 7% au date de consum exportabile în Excel. Numai în 7% dintre companii găsim un consum de energie integrat cu monitorizarea producţiei.
Specialiştii apreciază că este oarecum îmbucurător faptul că 66% dintre companiile respondente spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie în cadrul companiei. La nivel de industrii, o astfel de politică au 41% dintre companiile de servicii profesionale, 46% din serviciile financiare, dar 66% din producţie industrială.
Nu mai puţin de 7 din 10 companii, dintre cele respondente, spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilităţile. La nivel de industrii cea mai bună situaţie este în sectorul de producţie industrială (67%), urmată de industria de construcţii/imobiliare (64%) şi industria de utilităţi/energie (58%).
Dacă 38% dintre companiile respondente spun că au o persoană responsabilă din cadrul companiei care se ocupă de planul de eficientizare energetică (manager energetic), cele mai puţine companii cu un astfel de rol sunt din transporturi (17%), urmate de cele din producţie industrială (22%) şi alimentaţie/agricultură (26%).
Numai 3 din 10 companii spun că au investit într-un program de eficientizare energetică. La nivel de industrii, cele mai puţine companii cu astfel de investiţii sunt din construcţii/imobiliare (20%), urmate de cele din alimentaţie/agricultură (29%) şi din servicii profesionale (32%). 31% dintre companiile din producţie industrială nu cunosc obligaţiile care le revin agenţilor economici conform Legii 121/2014 privind eficienţa energetică, iar procentul urcă la 50% în cazul celor din construcţii/imobiliare.
Studiul sondează percepţiile directorilor executivi şi managerilor cu privire la obstacolele şi beneficiile eficientizării energetice în companiile din România. Chestionarul, la care s-au primit 175 de răspunsuri, a fost aplicat în perioada 10 februarie 2018 – 30 martie 2018.