Șaisprezece proiecte românești din energie sunt include de Comisia Europeană pe lista proiectelor de interes comun în vederea atingerii obiectivelor Uniunii Energetice, potrivit primului raport anual pe marginea acestei inițiative a Comisiei Europene. Prin includerea lor pe listă, proiectele sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul de interconectare a Europei (MIE).

Comisarul european pentru schimbări climatice și energie, Arias Cañete, a declarat cu ocazia lansării raportului: „O infrastructură energetică modernă și fiabilă este un element esențial pentru ca energia să circule liber în Europa. Toate aceste proiecte vor sprijini integrarea piețelor energetice, vor diversifica sursele și rutele de aprovizionare și vor pune capăt izolării energetice a anumitor state membre. Fondurile noastre, investite în aceste proiecte, vor servi obiectivului nostru de a oferi tuturor europenilor energie curată, la prețuri accesibile”.

Maroš Šefčovič, Vice-președintele responsabil cu uniunea energetică, a declarat: „După nouă luni, putem afirma încrezători că nu ne-am abătut de la calea spre concretizarea uniunii energetice. Mesajele mele pentru 2016 sunt clare. În primul rând, UE ar trebui să continue să joace un rol de lider în tranziția către o economie hipocarbonică. În al doilea rând, această tranziție ar trebui să fie echitabilă din punct de vedere social și axată pe consumator. Și, în al treilea rând, provocările geopolitice cu care ne-am confruntat în acest an nu vor dispărea. De asemenea, 2016 va fi anul în care vom pune bazele unui sistem de guvernanță robust, asigurând previzibilitate și transparență, într-un cuvânt mediul de care au nevoie investitorii. În concluzie: 2016 va fi un an al realizărilor!”

Lista proiectelor românești de interes comun

În 2014, capacitatea de interconectare a României a fost de 7% din întreaga producție de energie, în timp ce pentru 2020 și 2030, țintele sunt de 10%, respectiv 15%. Proiectele propuse pe listă au ca rol atingerea țintelor. Proiectele sunt:

• Finalizarea interconectorului de gaze România – Bulgaria (firele Dobrogea – Burgas, Cernavodă – Stâlpu, Gutinaș – Smârdan)
• Finalizarea legăturii România – Serbia (interconexiunea Reșița – Pancevo, liniile interne Porțile de Fier – Reșița, Reșița – Timișoara/Săcălaz, Arad – Timișoara/Săcălaz)
• Realizarea interconexiunii dintre sistemul bulgar de gaze și conducta Podișor – Horia
• Mărirea capacității pe linia Hurezani – Horia – Csanadpalota
• Interconexiunea sistemului național de gaze cu conducte internaționale
• Flux invers pe conducta Isaccea
• Realizarea unuia dintre următoarele proiecte de înmagazinare de gaz: Depomureș, Sărmășel sau o nouă unitate
• Realizarea BRUA( intern: flux invers pe ruta România – Ungaria, conductă de transmisie Podișor – Horia, trei noi stații de comprimare – Jupa, Bibești, Podișor, expansiunea capacității de transmisie spre Ungaria la 4,4 miliarde metri cubi/an, conductă Marea Neagră – Podișor)