Comisia Europeană a lansat oficial, pe 29 ianuarie, un portal dedicat sărăciei energetice, un agregator de informații statistice menit să surprindă realitatea multiformă a acestui concept. Peste 50 de milioane de gospodării din Uniunea Europeană fac eforturi să obțină căldura de care au nevoie, să plătească facturile la timp și să locuiască în locuințe lipsite de umezeală și mucegai. Pentru conștientizarea sărăciei energetice a fost creat Observatorul Sărăciei Energiei, un efort politic din partea Uniunii pentru combaterea fenomenului în țările membre.

“Sărăcia energetică este un concept multidimensional dificil de capturat de un singur indicator. Abordarea noastră în măsurarea sărăciei energetice a fost să folosim un set de indicatori, care ar trebui să fie văzuți și utilizați în corelație”, este precizat în pagina “Date și indicatori”, care permite vizualizarea a 27 de indici pentru 33 de state pe durata a 12 ani (2004-2015).

Sărăcia se vede în întârzierea la plata facturilor de întreținere

De la vest la est și de la nord la sud crește ponderea celor care înregistrează întârzieri la plata facturilor pentru utilități. Statele cele mai sărace din Europa sunt cele din spațiul fostei Iugoslavii, cu 24%, până la 33% din populație înregistrând arierate în Croația, respectiv Serbia, la nivelul anului 2015. Situația era comparabilă în Bulgaria (28,1%), ba chiar mai rea în Grecia anului 2015 – cu un procentaj de 35,5%. România (18,2%) și Ungaria (17,6%) se plasau doar puțin mai prost decât Letonia (15,3%) și Slovenia (16,2%), dar departe de Slovacia (4,3%) sau Cehia (2,4%).

Prețul electricității este decizie politică

Oarecum surprinzător, cea mai ieftină electricitate la nivelul gospodăriilor se înregistra, în 2015, în Serbia (12,2 eurocenți pe kWh). În Bulgaria, prețul era de 19 eurocenți pe kWh, doar cu puțin mai ieftin decât în Ungaria (22,7 eurocenți pe kWh). Prețuri cu circa 50% mai ridicate plătea în 2015 populația din Norvegia (30,5 eurocenți pe kWh) și mai ales din Suedia (37,3 eurocenți pe kWh). Prețurile cele mai ridicate se înregistrau în Marea Britanie (43 de eurocenți pe kWh), Spania (46,8 eurocenți pe kWh) și Italia (48,8 eurocenți pe kWh), pentru ca maximele să apară în Germania (59 de eurocenți pe kWh). Fie că vorbim despre politici agresive de tranziție energetică, fie că vorbim despre politici de subvenție a costului vieții, este evident că piețele naționale ale electricității sunt departe de a fi conectate în Europa și la fel de departe de a reflecta cererea și oferta la nivel local.

Calitatea locuințelor rupe regula statistică a geografiei

Încă și mai eterogenă este harta care expune ponderea populației care admite că are probleme de calitate a locuinței, în urma întrebării „Aveți vreuna dintre următoarele probleme acolo unde locuiți?

• scurgeri prin acoperiș
• umezeală în pereți / podele / fundație
• putregai în ramele ferestrelor sau în podele.

Dacă Franța stă ceva mai bine decât România, cu 11,9% din populație admițând că se confruntă cu asemenea probleme, față de 12,7%, Marea Britanie (13,2%), Spania (15,5%), dar mai ales Italia (23%) și Portugalia (28,9%), stau mult mai prost! Chiar și state bogate și nordice au ponderi importante de populație care locuiește în spații afectate de umezeală și putregai: Danemarca (12,9%), Olanda (13,6%) și Belgia (18,3%).