În 1989 existau 315 sisteme de termoficare în România, la care erau conectate peste 88.000 de blocuri, care alimentau circa 2,9 milioane de apartamente. Cele mai recente date comunicate de ANRE arată că mai sunt circa 1,1 milioane de apartamente conectate la SACET-uri și mai puțin de 50 de operatori autorizați de servicii publice de alimentare cu energie termică în regim centralizat.
În fiecare an, milioane de români trăiesc cu spectrul sistării serviciilor de încălzire și apă caldă, în condițiile în care multe dintre sistemele centralizate de termoficare încă funcționale sunt învechite, ineficiente, în insolvență sau deja în faliment. Energynomics a realizat o sinteză cu 5 lucruri pe care trebuie să le știți despre încălzirea centralizată din România.
Acum vă invităm să vă spuneți părerea! Votați și propuneți eventuale alte lucruri care trebuie cunoscute despre încălzirea centralizată din România!
Sistemele centralizate de încălzire (SACET) furnizează un serviciu public pe care este autoritățile publice au obligația legală de a-l pune la dispoziția populației
SACET-urile sunt cea mai eficientă soluție de încălzire a zonelor cu densitate mare de locuințe
În teorie și în practica din alte state! În prezent, majoritatea sistemelor de încălzire centralizată din România nu sunt eficiente; ele pot fi reabilitate / regândite prin implementarea unor surse moderne de producere a energiei termice, prin înlocuirea și redimensionarea conductelor vechi.
Marea majoritate a operatorilor de termoficare intră sub incidența EU-ETS și sunt obligați să plătească emisiile de CO2
Situația poate fi interpretată ca o discriminare față de instalațiile individuale de încălzire care funcționează pe bază de gaze naturale, dar nu plătesc pentru emisiile de gaze cu efect de seră pe care le evacuează în atmosferă.
Instalațiile individuale de încălzire contribuie la creșterea gradului de poluare
Nerespectarea principiului din Legea termiei (325/2006) „un condominiu – un sistem de încălzire” a dus la creșterea poluării în orașe și la scăderea eficienței sistemelor centralizate. În plus, multe dintre persoanele care locuiesc în blocuri nu au avut resurse pentru a instala surse alternative de încălzire sau au apelat la improvizații, amplificând riscul accidentelor (incendii, electrocutări etc).
Studiile arată că în marile aglomerări urbane, emisiile instalațiilor individuale de încălzire contribuie la creșterea gradului de poluare și evidențiază efectele negative ale poluării în zonele rezidențiale unde gazele naturale sunt utilizate pentru încălzirea locuințelor în instalații individuale.
Soluția propusă de experți constă în eliminarea surselor de poluare emise de centralele termice individuale și utilizarea sistemelor centralizate care folosesc centrale aflate în exteriorul aglomerărilor urbane, astfel încât acestea să nu afecteze calitatea aerului respirat de populație.
Este nevoie de un Program Operațional pentru finanțarea investițiilor în sisteme eficiente de încălzire centralizată, în următorul exercițiu financiar al UE
Între 2021 și 2030, cantitățile de emisii de gaze cu efect de seră vor trebui să se reducă puternic; în aceste condiții este de așteptat ca prețul certificatelor de CO2 să se mențină la un nivel ridicat, dacă nu chiar să crească. Sunt necesare măsuri urgente pentru creșterea eficienței globale a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, pe tot lanțul – producere, transport, distribuție și consum final, pentru a reduce consumul de energie primară, reducând astfel cantitatea de emisii de CO2.
Autoritățile publice centrale și locale trebuie să aibă în vedere implementarea în următoarea perioadă de finanțare (2021-2027), a unui Program Operațional prin care să se finanțeze investițiile în reabilitarea / modernizarea sau dezvoltarea unor sisteme eficiente de încălzire centralizată.