O evaluare an la an a problematicilor nou apărute ori rezolvate în sectorul energetic românesc, după modelul analizei PIB, ar putea scoate la iveală o serie de constante privind starea sistemului electroenergetic românesc și a operațiunilor din petrol și gaze, constante care, abordate serios, ar conduce în mod sigur la întărirea sectorului de profil din România.

O astfel de constantă a ultimilor ani este discuția pe marginea locului cărbunelui în mixul energetic național și sensibilitățile asociate cu utilizarea acestei resurse, alături de raporturile dintre funcționalitatea critică a termocentralelor și energia din surse regenerabile.

Laurențiu Ciurel, director al Complexului Energetic Oltenia (CEO), cel mai grup pe lignit din România, a exprimat plastic problemele aduse pentru unitatea pe care o conduce de către energia regenerabilă precizând în cadrul conferinței anuale „Energia în priză”, organizată de cotidianul Bursa:

„Am terminat de modernizat (toate termocentralele pe care le operează Complexul Energetic Oltenia . n.r.), dar nu mai avem piaţă, pentru că, la ora asta, România are 15.000 MW care pot funcţiona, din care 6.000 sunt regenerabili, 6.000 hidro şi 1.400 nuclear.”

El a adăugat că România are cărbune pentru aproape 40 de ani, cărbunele rămâne strategic pentru asigurarea funcționalității sectorului electroenergetic, dar trebuie introdus într-un mix energetic la producător astfel încât să nu mai existe producție pe baza unei singure resurse.

„Nu există alt loc în lume unde producătorii de energie să se canibalizeze că aici. Trebuie un mix, trebuie să înţeleagă şi Fondul (FMI – n.r.), pentru că aşa sunt şi Enel, şi E.ON şi CEZ şi toţi ceilalți”, a subliniat Ciurel.

El a adăugat că există riscul că anul viitor nicio termocentrală să nu mai funcţioneze din cauza cauza costurilor ridicate cu certificatele de CO2. Potrivit lui Ciurel, CEO produce cea mai ieftină energie obţinută din lignit din Europa, iar Rovinari este cea mai bună termocentrală din ţară.

Anti-corupția este recuperată, de data asta în companiile de stat

O altă temă pe care ne putem aștepta să o tot revedem în ministeriatul lui Răzvan Nicolescu este corupția în companiile de stat aflate în subordinea Departamentului pentru Energie. Deja Corpul de Control al Departamentului a raportat mai multe suspiciuni de contracte fanteziste, virtuale sau ilegale în câteva companii energetice de stat, și e de așteptat că aceste acțiuni vor continua.

Pe acest subiect, în aceași conferință, ministrul Răzvan Nicolescu a subliniat: „Sectorul energetic nu este expus unor riscuri din afară, dar trebuie să ne rezolvăm vulnerabilităţile din interior, corupţia, rezistenţa la schimbare şi birocraţia.”

În contextul declarațiilor sale, Răzvan Nicolescu a susținut că societăţile energetice de stat au bugetat pentru acest an investiţii cumulate de 1,3 miliarde euro, dar adevăratul lor potenţial se ridică la două miliarde de euro.