Proiectul privind fuziunea RADET-Elcen, de a căruia aprobare depinde, potrivit municipalităţíi bucureştene, rezolvarea problemelor legate de energia termică, se va afla din nou pe ordinea de zi a şedinţei de marți a Consiliului General al Municipiului București (CGMB, după ce în două rânduri nu a strâns numărul de voturi necesar, informează Mediafax.

Membrii CGMB ar putea, astfel, să dea un nou vot privind proiectul ce vizează „solicitarea către Guvernul României de emitere a unui act normativ cu privire la transferul acţiunilor societăţii Electrocentrale Bucureşti SA din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti, în aplicarea prevederilor Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din data de 27 martie 2013, cu tema Realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul Bucureşti şi Municipiul Constanţa”.

Două treimi din membrii CGMB trebuie să voteze, iar pe 4 și 30 septembrie această condiție nu a fost îndeplinită. RADET este în subordinea municipalităţii, iar Elcen este subordonată Ministerului Economiei, prin Departamentul pentru Energie. Compania rezultată din fuziunea RADET cu ELCEN va rezolva problema apei calde și a încălzirii în București, spune primarul general al capitalei, care va fi răspunzător de noua entitate.

Ștergerea datoriilor de pe lanțul de producție și distribuție pare a fi principalul avantaj al acestei fuziuni. Elcen a precizat că a acumulat datorii de 88 milioane de lei către Distrigaz, și are de recuperat 2,5 miliarde de lei de la RADET, fără a lua în considerare penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplătită între noiembrie 2012 și septembrie 2014.

Primarul capitalei, Sorin Oprescu, susține că tăvălugul datoriilor este rezultatul unei legi “nedrepte” din 2001.  „De acum şase ani de zile bucureştenii plăteau penalităţi la penalităţi incomensurabile. Consumul de apă caldă şi consumul de apă caldă pentru calorifere a fost plătit an de an la zi. Datoriile sunt penalităţi la penalităţi printr-o inginerie financiară susţinută de o lege nedreaptă dată în 2001 de ANRE”, spune Sorin Oprescu.