În acest an, România și Japonia sărbătoresc 100 de ani de relații diplomatice, un moment perfect pentru un parteneriat strategic mai puternic între cele două țări. În România activează peste 100 de companii japoneze care au creat 40.000 de locuri de muncă – destul de puține însă direct în sectorul energetic. Cu toate acestea, tehnologia japoneză din diverse domenii s-ar putea dovedi utilă pentru noile proiecte ecologice și eficiente din România. Despre toate acestea am discutat cu E.S. Dl. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România.
Excelența Voastră, vă propun să începem cu o perspectivă mai largă asupra cooperării economice dintre România și Japonia. Cum au evoluat în ultimul deceniu schimburile comerciale dintre cele două țări?
Japonia și-a început activitatea de cooperare economică, precum Cooperarea Tehnică și Fondurile Culturale, în 1991, pentru a sprijini eforturile de tranziției ale României spre democrație și economia de piață. Cu ocazia vizitei E.S. Dl. Emil Constantinescu, Președintele României, în 1996, Guvernul Japoniei a luat decizia de a acorda României un împrumut de tip „Yen Loan” și Fonduri de Ajutor General. Proiectele care au beneficiat de împrumut japonez de tip „Yen Loan” includ „Proiectul de dezvoltare a portului Constanța-Sud”, „Proiectul de îmbunătățire a drumurilor”, „Proiectul de reabilitare feroviară a liniei București-Constanța” și „Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni”.
Acest program, însă, a încetat la sfârșitul anului fiscal 2011ca urmare a progresului economic înregistrat de România după ce a devenit membru al Uniunii Europene.
Schimburile comerciale bilaterale au avut o tendință ascendentă în ciuda COVID-19. În 2020, valoarea totală a schimburilor comerciale a fost de aproximativ 1,14 miliarde de euro (+1,5% față de 2019), din care valoarea exportului din România către Japonia a fost de aproximativ 819 milioane de euro (+5,3%) iar valoarea importului din Japonia în România a fost de aproximativ 325 milioane de euro (-7%). Dintre exporturile românești în Japonia, 35% sunt reprezentate de tutun, 14% de produse din lemn, iar 12% de îmbrăcăminte. În ceea ce privește importurile din Japonia, 69% sunt reprezentate de utilaje sau echipamente de transport.
Cât de numeroase și cât de relevante sunt companiile japoneze care își desfășoară activitatea în România din punctul de vedere al amprentei lor globale și al cotei de piață locale în domeniile în care operează?
Există peste 100 de companii afiliate japoneze în România, care au creat 40.000 de locuri de muncă. La începutul anilor 2000, industria intensivă din punct de vedere al forței de muncă a fost atrasă aici datorită costurilor relativ reduse și accesului către alte țări europene. Aceste companii sunt poziționate în vestul României, regiune conectată la țările vecine prin autostrăzi, sau lângă București, mai aproape de Portul Constanța. În plus, trebuie subliniat sprijinul autorităților locale din România. În ultimii 10 ani, au apărut din ce în ce mai multe industrii cu valoare mare adăugată, precum dezvoltarea de aplicații software, jocuri, cercetare și dezvoltare, logistică.
Au existat două tipuri diferite de investiții japoneze majore în România. Primul grup este reprezentat de sectorul de producție. Există peste 50 de fabrici, iar 30 dintre acestea sunt legate de sectorul auto, cu producție de cablaje, filtre de aer, rulmenți, schimbătoare de căldură, dar și motoare, instrumente electronice și instrumentar dentar. Al doilea grup este reprezentat de IT. NTT Data, care are peste 119.000 de angajați în lume, a achiziționat compania românească EBS, angajează peste 1.900 de specialiști români și oferă servicii IT pe tot parcursul ciclului de viață al programării informatice.
Trebuie subliniat un proiect în curs de desfășurare. Compania japoneză IHI Infrastructure Systems, în colaborare cu compania italiană de construcții Astaldi, construiesc podul suspendat de la Brăila. Acest pod va fi al treilea cel mai mare pod suspendat din zona UE. Antreprenorii vizează deschiderea traficului în anul 2022.
Există vreo lecție din experiența Japoniei care ar putea fi utilă pentru România în abordarea tranziției energetice?
Independența Japoniei în aprovizionarea cu energie primară este destul de scăzută – 11,8%, la nivelul anului 2018. Japonia este dependentă de importuri pentru majoritatea resurselor sale energetice; rata dependenței de importuri de combustibili fosili este foarte mare; în 2019 importurile din afară au fost de 99,7% pentru țiței, 97,7% pentru GNL și 99,5% pentru cărbune. Astfel, pe de o parte, asigurarea aprovizionării stabile cu energie este de importanță primordială. Cu toate acestea, avansând într-o diplomație energetică bazată pe perspectiva monolitică de a asigura singură sursă e de aprovizionare cu energie, Japonia nu s-ar putea adapta la realitățile acestei noi etape. Având în vedere dependența reciprocă internațională din ce în ce mai complexă în domeniul energiei, ar trebui să consolidăm cadrele juridice și de cooperare bilaterale și multilaterale, atât pentru vremuri normale, cât și pentru situații de urgență.
Pe de altă parte, se urmărește schimbarea structurală a politicii energetice. În octombrie 2020, Prim-Ministrul Suga a anunțat intenția Japoniei de a viza neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025. Pentru a obține neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, guvernul Japoniei a prezentat Strategia de Creștere Ecologică, ce are în vedere crearea unui ciclu pozitiv de creștere economică și protecție a mediului, alături de comunitatea de afaceri. Susținând obiective ambițioase pentru fiecare dintre cele 14 domenii prioritare, Strategia de Creștere Ecologică propune provocări actuale explicite și acțiuni viitoare pe domenii prioritare și formulează planuri de acțiune care acoperă politici cuprinzătoare în domenii precum bugete, impozite, reforma și standardizarea reglementărilor, colaborare internațională.
Decarbonizarea sectorului energetic este premisa principală. Energia regenerabilă va fi introdusă cât mai mult posibil. Va fi stabilit sistemul de energie electrică, vor fi reduse costurile și se va folosi stocarea în baterii pentru a ne adapta la fluctuațiile de producție, menținând în același timp armonia cu mediul înconjurător. În consecință, industria de generare a energiei eoliene offshore și industria bateriilor pentru stocare trebuie să fie susținute în cadrul unei strategii de dezvoltare.
În ceea ce privește energia termică, guvernul va urmări utilizarea acesteia ca opțiune, cu condiția captării dioxidului de carbon (CO2). Se va stabili tehnologia, vor fi dezvoltate locații potrivite și vor fi reduse costurile. La nivel global, energia termică va rămâne necesară, în special în Asia, deși ar trebui folosită cât mai puțin posibil. Având în vedere acest lucru, guvernul va continua să utilizeze producția de energie pe bază de hidrogen acolo unde este posibil, ca opțiune. Atât cererea, cât și oferta vor crește, infrastructura va fi stabilizată, iar costurile vor fi reduse. Pentru a realiza aceste lucruri, va fi necesară crearea unei industrii a hidrogenului. În același timp, vor trebui dezvoltate industriile de reciclare a carbonului și ale amoniacului drept combustibil.
În plus, ceea ce susține Strategia de Creștere Ecologică sunt infrastructurile digitale rezistente; verdele și digitalul sunt precum două roți inseparabile ale unei mașini. Infrastructurile digitale trebuie consolidate, iar guvernul japonez trebuie să cultive cu siguranță industriile semiconductorilor/informației și comunicațiilor ca domenii industriale în creștere.
Mugurii tehnologiei pentru a realiza o astfel de societate au ieșit deja la suprafață prin cercetarea și dezvoltarea (R&D) efectuate până în prezent. În ianuarie 2020, guvernul a formulat Strategia de Inovare a Mediului, vizând stabilirea unor tehnologii inovatoare pentru a obține inițiativa „Dincolo de Zero” de reducere a CO2 acumulat de la Revoluția Industrială, prin care guvernul japonez a expus problemele de depășit și a luat decizii relevante.
Aveți cunoștință de unele sectoare energetice din România care ar fi de interes pentru companiile japoneze?
Tranziția către decarbonizare s-a accelerat de când a intrat în vigoare acordul de la Paris, în 2015, iar Prim-Ministrul Suga a declarat în prezentarea politicilor sale la cea de-a 203-a sesiune a Dietei din octombrie 2020 că, până în 2050, Japonia va viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la zero, adică realizarea unei societăți neutre în materie de emisii de carbon. În același timp, în urma răspândirii COVID-19, aprovizionarea stabilă cu energie și resursele minerale au devenit mai importante, ca răspuns la volatilitatea crescută din piață.
În aceste condiții, România, care are resurse din abundență, este unul dintre partenerii importanți pentru Japonia. Înțeleg că România lucrează în prezent la Strategia Energetică națională pentru 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, pe baza politicilor UE. Guvernul și companiile japoneze acordă o atenție sporită acestor măsuri în România. Cu toate acestea, schimbările bruște de politică sau legislative pot fi un motiv de îngrijorare pentru companiile japoneze care fac în prezent afaceri în România sau care iau în considerare extinderea în România. În această privință, este de dorit o administrare transparentă și stabilă.
Cum pot administrațiile din cele două țări să susțină parteneriate consolidate în domeniul energiei?
Ambele țări ar putea coopera în domeniul reformei industriale, al digitalizării și al cercetării și dezvoltării pentru a transforma sectoarele legate de energie către unele mai durabile și mai competitive.
Sectorul industrial va trebui să reformeze procesele de fabricație din prezent, de exemplu fabricarea oțelului cu reducerea hidrogenului. Sectorul transporturilor trebuie să utilizeze biocombustibili și hidrogen, promovând în același timp motorizarea. În segmentul industrial și în cel al consumatorilor casnici ne pregătim pentru case/clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, electrificare, sisteme alimentate cu hidrogen și utilizarea bateriilor pentru stocarea electricității. În consecință, industria hidrogenului, industriile vehiculelor electrice/bateriilor electrice, industriile legate de transport și industriile legate de locuințe și construcții trebuie consolidate ca domenii industriale în plină dezvoltare. Experiența japoneză în acest domeniu ar trebui să fie utilă pentru România în procesul de reformare a unor sectoare industriale.
În conformitate cu politicile ecologice ale UE, companiile japoneze ar putea contribui la reforma sectorului energetic din România pentru a îmbunătăți eficiența energetică și decarbonizarea. De exemplu, cogenerarea sau producția în cogenerare de energie termică și electrică, turbine cu gaze cu ciclu combinat, reducerea consumului de apă tehnologică, îmbunătățirea eficienței pentru generarea termoelectrică la nivelul clădirilor pot fi introduse pentru a îmbunătăți eficiența energetică în instalațiile existente în România. De asemenea, sisteme de control al calității aerului pot fi introduse pentru a filtra gazele de ardere emise de centralele termice din România.
În România sunt necesare infrastructuri digitale reziliente, în condițiile în care ecologicul și digitalul sunt inseparabile. Infrastructurile digitale trebuie consolidate, iar pentru a obține acest lucru este necesară cultivarea industriilor semiconductoarelor/informațiilor și comunicațiilor. Dezvoltarea acestor domenii industriale poate fi realizată cu ajutorul companiilor japoneze.
În sfârșit, întrucât atât Japonia, cât și România au centrale nucleare, aș dori să vă atrag atenția asupra accidentului de la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia din 11 martie 2011. Accidentul a provocat daune grave, dar din perspectiva gestionării situațiilor de criză, experiențele și lecțiile învățate ar trebui împărtășite în întreaga lume.
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din iunie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
