Constatăm o tendință care se confirmă, deși sprijinul direct din partea statului român rămâne dezamăgitor de limitat. Numărul producătorilor de energie electrică din surse fotovoltaice a crescut puternic în ultimii doi ani, în pofida reglementărilor încă prea birocratice, a remunerării prea puțin încurajatoare și a schemei de sprijin disfuncționale. Am însumat contractele de racordare emise de Transelectrica pentru puncte de producție din surse solare mai mici de 10 kW și am obținut o imagine la zi cu privire la piața generării distribuite în acest sector. Erau, la finalul lunii aprilie 2021, circa 9.400 de mici producători de energie electrică din surse solare. Aceștia reprezintă peste 92% din totalul unităților de generare din surse fotovoltaice racordate – 10.194, potrivit datelor Transelectrica.
Ponderea micilor producători este cu mult mai amplă în segmentul fotovoltaic comparativ cu situația din piața de generare din surse eoliene, unde unitățile mai mici de 10 kW reprezintă doar 4,8% din total .
Distribuția geografică a micilor producători arată că 2.090 din aceștia se află în zona de operare a Distribuție Energie Oltenia (fost CEZ). Peste 1.300 se găsesc în zona de operare a E-Distribuție Muntenia SA (fost Enel Distribuție Muntenia) (1.373) și în zona de operare a Delgaz Grid SA (fost E.ON Moldova) (1.302). Cele mai mici numere se regăsesc în Dobrogea (operator: E-Distribuție Dobrogea SA, fost Enel Distribuție Dobrogea) – 575 și în regiunea Muntenia Nord (operator: SDEE Muntenia Nord SA, fost Electrica Muntenia Nord) – 819. În total, capacitatea totală instalată în unități mici se apropie de 130 MW, încă nesemnificativă la nivel național. Totuși, aceste cifre ne pot da o idee cu privire la contribuția cumulată a generării distribuite în anii următori, dacă această tendință se va menține sau va accelera. Atrag atenția diferențele mari dintre capacitățile instalate cumulate în cele 7 regiuni. Cu 2.090 de mici producători, Oltenia adună 61 MW, în vreme ce Banatul însumează 41 MW din numai 1.165 de mici producători. La cealaltă extremă, 1.302 de unități racordate în Moldova înseamnă o capacitate instalată de numai 4 MW; cifre comparabile întâlnim în Transilvania, pentru ca Dobrogea, cea mai mică regiune ca întindere, cu numai 575 de mici producători din instalații fotovoltaice să adune sub 2 MW.
Trebuie subliniat faptul că cea mai mare parte a contractelor de racordare au fost încheiate în ultimele 12-18 luni. Cu toată lipsa de eficiență, a blocajelor și a încurcăturilor introduse în piață, programul AFM de susținere a micii producții distribuite de energie din surse fotovoltaice și-a atins măcar un obiectiv – a provocat emulație și a stârnit interesul unui număr semnificativ de mici investitori interesați să contribuie măcar în parte la producția energiei electrice pe care o folosesc.
Greenpeace România a criticat puternic faptul că “mai puțin de 1.000 de sisteme fotovoltaice” au fost finanțate prin programul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Dintre cele 26.000 de dosare înscrise, peste 10.000 a fost respinse în mod “eronat”, consideră Greenpeace.
PATRES VA FI ȘI PATRONATUL PROSUMATORILOR
Începând cu 2018 s-au făcut pași importanți pentru sprijinirea prosumatorilor, observă Viorel Lefter, președintele PATRES, într-un comunicat de presă în care anunță că Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) va fi și patronatul prosumatorilor. Printre măsurile cu un impact favorabil semnificativ sunt enumerate “permiterea injecției în rețea, eliminarea autorizației de construire, eliminarea impozitului pe venit și a obligației de a deveni PFA, simplificarea parțială a procedurilor de racordare, deschiderea programelor AFM Casa Verde și Electric-Up”. Aceste două programe au încă un potențial ridicat de a contribui la dezvoltarea prosumingului în România, întrucât, cu toate amânările, sunt așteptate de numeroși potențiali beneficiari.
La rândul său, Martin Moise, prim-vicepreședinte al PATRES, deplânge faptul că “unii operatori de distribuție încă pun obstacole și întârzie nejustificat racordarea prosumatorilor”. Astfel, Martin Moise anunță ca acțiuni prioritare în sprijinul prosumatorilor, “simplificarea și accelerarea procedurilor de racordare, […] extinderea și simplificarea programelor AFM Casa Verde și Electric-Up, aplicarea legii 101/2020 și […] revizuirea prețului reglementat pentru injecția în rețea, preț momentan complet neatractiv din punct de vedere economic”.
Acest din urmă neajuns a fost reclamat și de Greenpeace, care constată că, în prezent, prețul reglementat prin lege oferit prosumatorilor pentru energia livrată în rețea, este de 19 bani, adică de 3 sau chiar de 4 ori mai mic decât prețul de achiziție de la furnizor. “Investiția este însă dezavantajoasă și descurajantă, tocmai din cauza acestei mari discrepanțe de preț. În medie, amortizarea unui sistem fotovoltaic, fără sprijinul financiar de la AFM (care a ajuns doar la un număr nesemnificativ de cetățeni), durează aproximativ 15 ani”, constată Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.
PROMISIUNE ÎNCĂ NEONORATĂ
Pentru a stimula injectarea în rețea de energie verde, autoritățile au invocat posibilitatea de a introduce în legislație o formă de compensare cantitativă, prin care prosumatorul să „primească înapoi” energia livrată în sistemul național de distribuție, atunci când are nevoie de ea. “Practic, prin această măsură, guvernul ar valoriza mai mult energia produsă de cetățeni, echivalându-i prețul cu cel pe care aceștia îl plătesc atunci când cumpără energia de la furnizor”, explică Marian Mândru.
–––––––––––––-
Articolul a apărut inițial în numărul din iunie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier acest număr (octombrie 2020), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
