Propunerile din cadrul “Fit for 55” vor permite accelerarea necesară a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu, se arată într-un comunicat al CNR-CME. Acestea combină: aplicarea comerțului cu emisii la noi sectoare și o înăsprire a sistemului existent al UE de comercializare a emisiilor; utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile; eficiență energetică mai mare; o lansare mai rapidă a modurilor de transport cu emisii reduse și a infrastructurii și a combustibililor pentru a le sprijini; o aliniere a politicilor de impozitare cu obiectivele Acordul Verde European; măsuri de prevenire a scurgerilor de carbon și instrumente pentru conservarea și creșterea resurselor naturale de carbon, susține CNR-CME.
România va fi cea mai afectată de pachetul UE „Fit for 55” pentru reducerea emisiilor de carbon; în urma aplicării acestui plan va creşte foarte mult numărul consumatorilor vunerabili – Iulian Iancu, preşedintele preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
Astfel, Documentul “Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: “Fit for 55” realizarea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea neutralității climatice” lansat de Comisia Europeană reprezintă un rezumat al măsurilor prevăzute de către UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.
În document se arată că sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pune preț pe carbon și reduce în fiecare an plafonul pentru emisiile din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, a scăzut cu succes emisiile provenite din producția de energie electrică și din industriile cu consum intensiv de energie cu 42,8%. Comisia propune să reducă și mai mult plafonul global de emisii și să își mărească rata anuală de reducere.
Pentru a suplimenta cheltuielile substanțiale cu clima în bugetul UE, statele membre ar trebui să cheltuiască totalitatea veniturilor lor din comercializarea emisiilor pe proiecte legate de climă și energie. O parte dedicată a veniturilor din noul sistem pentru transportul rutier și clădiri ar trebui să abordeze posibilul impact social asupra gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport.
Regulamentul privind utilizarea terenurilor, silvicultură și agricultură stabilește un obiectiv general al UE pentru eliminarea carbonului de către resursele naturale, echivalent cu 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale vor impune Statele membre să-și îngrijească și să-și extindă resursele de carbon pentru a atinge acest obiectiv.
Producția și utilizarea energiei reprezintă 75% din emisiile UE, astfel încât accelerarea tranziției către un sistem energetic mai ecologic este crucială. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv sporit de a produce 40% din energia noastră din surse regenerabile până în 2030. Se propun obiective specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în transport, încălzire și răcire, clădiri și industrie. Pentru a îndeplini atât obiectivele noastre climatice, cât și cele de mediu, criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei sunt consolidate.
Pentru a reduce consumul general de energie, emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual mai ambițios obligatoriu pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Acesta va ghida modul în care se stabilesc contribuțiile naționale și aproape dublează obligația anuală de economisire a energiei pentru statele membre. Sectorul public va fi obligat să renoveze 3% din clădirile sale în fiecare an pentru a conduce valul de renovare, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
Standardele mai puternice de emisii de CO2 pentru autoturisme și cer ca emisiile medii ale autovehiculelor noi să scadă cu 55% din 2030 și 100% din 2035 comparativ cu nivelurile din 2021. Drept urmare, toate mașinile noi înregistrate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Regulamentul revizuit privind infrastructura combustibililor alternativi va solicita statelor membre să extindă capacitatea de încărcare în conformitate cu vânzările de vehicule cu emisii zero și să instaleze puncte de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzi majore: la fiecare 60 de kilometri pentru încărcarea electrică și la fiecare 150 de kilometri pentru alimentarea cu hidrogen.
Regulamentul privind infrastructura combustibililor alternativi impune ca aeronavele și navele să aibă acces la furnizarea de energie electrică curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa pentru aviație ReFuelEU va obliga furnizorii de combustibili să amestece niveluri în creștere de combustibili de aviație sustenabili în combustibilul pentru avioane, inclusiv combustibili sintetici cu emisii reduse de carbon, cunoscuți sub numele de e-combustibili. În mod similar, Inițiativa maritimă FuelEU va stimula utilizarea combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime a conținutului de gaze cu efect de seră utilizat de navele care fac escală în porturile europene.
Sistemul fiscal pentru produsele energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor potrivite. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice cu politicile UE privind energia și clima, promovând tehnologii curate și eliminând scutirile învechite și ratele reduse care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili.
Pe 6-8 septembrie, CNR-CME organizează SIREN – Simpozionul Român al Energiei 2021!
Totodată, un nou Mecanism de Ajustare a Frontierelor cu Carbon va pune un preț pe carbon la importurile unei selecții specifice de produse, pentru a se asigura că acțiunile climatice ambițioase din Europa nu duc la „relocarea carbonului”. Acest lucru va asigura că reducerile europene ale emisiilor contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să împingă producția intensivă în carbon în afara Europei.
