Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă o oportunitate unică pentru România de a se dezvolta şi a atinge o economie neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050, prin adoptarea celor mai noi şi mai verzi tehnologii existente, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Mihai Constantin, responsabil pentru Politici Climatice şi Energetice (Climate & Energy Policy Officer) al WWF România.
Specialistul organizaţiei a vorbit, de asemenea, în interviu, despre factorii care au dus la creşterea tarifelor la energie electrică şi gaze naturale, dar şi despre măsurile pe termen lung pe care Guvernul ar trebui să le adopte pentru a sprijini cu adevărat consumatorii, dincolo de compensarea facturilor, măsură ce rezolvă problema „doar pe termen scurt”. Cât priveşte ideea de plafonare a tarifelor, Constantin susţine că este puţin probabil să se întâmple întrucât „legislaţia europeană nu prea permite acest lucru”.
În viziunea expertului de mediu, autorităţile de la Bucureşti au optat pentru proiecte prin care să susţină utilizarea gazelor naturale, deşi România ar fi trebuit să susţină în PNRR dezvoltarea energiei regenerabile şi a măsurilor complementare, precum crearea de capacităţi de stocare a energiei şi modernizarea infrastructurii de transport a energiei electrice.
”Din păcate, oamenii din Ministerul Energiei nu au putut veni cu măsuri cu adevărat moderne. Ei au ales să folosească soluţii pe care statele din Vestul Europei le-au folosit acum câteva zeci de ani, anume susţinerea gazelor naturale. Aceasta va fi o carte perdantă pentru noi, pe termen lung.
”În UE există deja principiul poluatorul plăteşte, adică cei care ard combustibili fosili (gaze, cărbune etc.) să plătească taxe suplimentare pentru aceste emisii. În momentul de faţă, există discuţii ca pe viitor inclusiv cei care au centrale de apartament pe gaze să plătească pentru poluarea pe care o produc. Astfel, noi ar fi trebuit să susţinem în PNRR dezvoltarea energiei regenerabile şi a măsurilor complementare, precum crearea de capacităţi de stocare a energiei, modernizarea infrastructurii de transport a energiei electrice etc.
”Dacă ar fi să fac o comparaţie, este ca şi cum România alege să dezvolte reţeaua de internet prin cupru, când în momentul de faţă există deja pe piaţă tehnologia 5G”, a spus el.
”Gazele naturale sunt considerate combustibili de tranziţie, care nu vor mai fi utilizate pentru mult timp. Să începem acum să dezvoltăm infrastructura de gaze va dura câţiva ani, iar în momentul acela Uniunea Europeană, deja, se va pregăti să renunţe la acest tip de resursă. Dar există mult potenţial în ceea ce priveşte energia electrică. Avem de exemplu energia eoliană offshore, din Marea Neagră, care este practic neexploatată. Bineînţeles, trebuie să facem şi studii pentru a vedea impactul pe care l-ar avea asupra biodiversităţii, dar poate să devină o sursă prietenoasă cu mediul.
”La fel şi dacă ne gândim la energia fotovoltaică. Avem, mai ales în marile oraşe din ţara noastră, foarte multe clădiri pe care s-ar putea instala panouri fotovoltaice. De asemenea, energia din surse geotermale este de luat în calcul foarte serios, iar în partea de vest a ţării avem această resursă în subsol căreia îi acordăm prea puţină importanţă, a adăugat expertul WWF.