Sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului-delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, citat de Mediafax. „Se va prelungi pentru anul viitor actualul sistem”, a spus ministrul.
Premierul Ponta a justificat decizia prin faptul că o schimbare ar fi fost impusă mult prea brusc, „peste noapte”, iar predictibilitatea fiscală pentru mediul de afaceri din domeniu ar fi periclitată.
„Cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european, de redevenţe, dar cum ar fi să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1 ianuarie? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte”, a afirmat premierul Victor Ponta.
De la ajustarea redevențelor în sus, la diminuarea redevențelor pentru off-shore
Redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările din platoul continental al Mării Negre, deoarece nimeni nu va investi miliarde de dolari fără a avea condiții de recuperare a investiţiei, fiind nevoie şi de un consens cu opoziţia pentru ca viitorul sistem de redevenţe să nu fie schimbat ulterior, crede premierul Victor Ponta, scrie Mediafax.
„Este necesară şi o fundamentare: de ce le dublăm, de ce le triplăm, de ce le scădem. Studiul Băncii Mondiale discutat cu FMI şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României vrea să ne creeze un cadru fundamentat, unde mărim şi unde nu le mărim. De exemplu, pentru explorările şi exploatările off-shore trebuie să le scădem, dacă mă întrebaţi, pentru că, altfel, nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”, a spus Victor Ponta.
Redevenţele sunt mult prea mult privite ca „soluţie magică prin care râuri de bani vor veni în buget”, spune premierul. „Trebuie să fie stabilit şi cum stimulăm investiţiile: vrem prin sistemul fiscal, prin sistemul de redevenţe să stimulăm investiţiile în special în energie şi resurse naturale sau vrem să le folosim doar pe cele actuale, care, inevitabil, natural, sunt în epuizare”, a adăugat Ponta.
Traian Băsescu: redevențele nu pot fi modificate
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că redevenţele nu pot fi modificate, ele fiind calculate în funcţie de mărimea zăcământului şi după o metodologie extrem de complicată, dar a explicat că Ministerul de Finanţe ar fi putut modifica alte două taxe care expiră la 1 ianuarie 2015.
„Îl frământă pe domnul prim-ministru Victor Ponta stabilitatea fiscală, să nu deranjeze prin modificarea redevenţelor companiile. Eu vreau să-l atenţionez că nu poate modifica redevenţele şi trebuie să înţeleagă foarte bine cum funcţionează aceste mecanisme.
Redevenţele sunt stabilite de legea petrolului şi gazelor şi ele au nişte matrici de calcul, dar care pleacă, în principiu, de la mărimea zăcământului şi au valori între 3% din valoarea ţiţeiului sau a gazului extras până la 13,5%, repet, în funcţie de mărimea zăcământului, dar mai există în spate şi o metodologie extrem de complicată. Ca să modifici redevenţele, trebuie să te adresezi tuturor celor 44 de concesionari care sunt pe teritoriul României şi trebuie să obţii acordul tuturor”, a declarat Traian Băsescu, citat de Mediafax.
În context, Preşedintele a mai declarat că nu s-a încasat datoria de 200 milioane de dolari de la Rompetrol, redusă de la 680 milioane de dolari, şi nici nu s-a constituit fondul de investiţii în energie de un miliard de euro, în care KazMunayGaz, acționarul majoritar al KMG International (fostul grup Rompetrol) ar trebui să dețină 80% din participație.
Ministerul de Finanțe nu a intervenit pe alte două taxe
Președintele statului a explicat că Ministerul de Finanțate ar fi putut modifica, totuși, două taxe care expiră la 1 ianuarie 2015.
„Mai sunt două taxe, una este suprataxa pentru gaze, generată de liberalizarea preţului la gaze pentru industrie, şi a doua este taxa pentru resurse minerale. În mod normal aceste două taxe trebuie să dispară la 1 ianuarie 2015. Guvernul a explicat astăzi (joi –n.r.) cum menţine redevenţele. Nu redevenţele le menţine, că astea sunt în lege, nu are cum să umble la ele fără acordul tuturor celor 44 de concesionari de perimetre.
Dar poate umbla la aceste două taxe: suprataxa pentru gaze şi taxa pentru resurse minerale. Ele, teoretic, trebuie să dispară la 1 ianuarie. Guvernul le poate menţine numele şi să le mărească, pentru că taxele sunt problema Guvernului, se aplică tuturor, fără să fie nevoie să negocieze cu ei sau poate anula cele două taxe şi să instituie o altă taxă care să le înglobeze pe amândouă şi să mai pună şi ceva peste pentru a creşte veniturile bugetului”, a mai explicat Traian Băsescu, conform Mediafax.
„Ca să clarificăm şi cine trebuia să facă treaba asta – Ministerul de Finanţe. Este treaba Ministerului Finanţelor, pentru că el administrează Codul Fiscal, iar aceste taxe se găsesc în Codul Fiscal, nu în acordurile de concesiune. Deci, taxele sunt o opţiune a unui stat, nu trebuie negociate cu nimeni, spre deosebire de redevenţe, care necesită discuţia cu toţi concesionarii”, a spus Băsescu, subliniind că UE nu permite redevenţe diferite pentru concesionari diferiţi.
„Toţi ştiau că de la 1 ianuarie 2015 se va introduce o altă taxă, simultan cu scoaterea celor două despre care v-am vorbit. Premierul spunea astăzi «să dăm stabilitate». Nu! Aşa creează instabilitatea, pentru că toată piaţa a aşteptat să ştie care va fi taxa pe următorii zece ani, de la 1 ianuarie 2015. Or, acum se amână cu un an, iar planurile lor de afaceri nu vor putea fi făcute. Vor sta încă un an în aşteptare să vadă care vor fi aceste taxe care se adaugă la redevenţe şi împotriva cărora companiilor nu pot lucra, pentru că taxa exprimă voinţa statului”, a continuat Președintele în funcție.
Ministerul de Finanţe trebuia „să ia în mână Codul Fiscal şi să vadă ce face cu el în timp util. „Am văzut declaraţii de genul: «păi dacă introduceam o nouă taxă, dacă creşteam redevenţele la 3 decembrie» Dar cine te-a pus, frate, s-o faci la 3 decembrie? Se dezbate public de cel puţin un an de zile că la 31 decembrie expiră actualul sistem de taxe şi că trebuie înlocuit cu alte soluţii”, a mai spus Traian Băsescu.
Cronologia intenției de creștere a redevențelor
Ideea revizuirii redevențelor până la 1 ianuarie 2015 a fost menționată încă din ianuarie 2013, dar ea era conținută în chiar contractul de privatizare al Petrom către OMV din 2004. Cu alte cuvinte, de zece ani se cunoștea data până la care sunt valabile actualul sistem de redevențe. Ministrul Delegat pentru Energie de la acea vreme, Constantin Niţă, acum Ministru al Economiei, susține că redevențele vor ajunge „undeva la 20-30%, cel puţin”.
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) anunţa că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu, dar va fi diferenţiat în funcţie de tipul zăcământului din care sunt extrase hidrocarburile.
În vara aceluiaşi an, Ponta anunţa că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat pentru noile exploatări de surse energetice şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.
Premierul a continuat şi ulterior să anunţe că Guvernul discută cu reprezentanţii companiilor petroliere despre un nou sistem de redevenţe „la media europeană, dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea mari”, asigurând că proiectul va fi lansat în dezbatere la începutul anului 2015.
El preciza, în vara acestui an, că Guvernul lucrează împreună cu experţii Băncii Mondiale la un sistem de redevenţe diferenţiat privind exploatările terestre şi cele maritime şi explica faptul că noua lege a redevenţelor va fi aplicabilă oricăror noi contracte de concesiune. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.
