Rata de circularitate a materialelor folosite în Uniunea Europeană a crescut în 2020 cu 0,8 puncte procentuale, până la 12,8%, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre, cu o rată de circularitate a materialelor folosite de doar 1,3%, aceeaşi ca în anul 2019, arată datele publicate joi de Eurostat.

Comparativ, în Ţările de Jos, rata de circularitate a materialelor folosite a fost de 31%, ceea ce înseamnă că 31% dintre resursele materiale utilizate în această ţară au provenit din deşeuri materiale reciclate, potrivit Agerpres.

Eurostat precizează că diferenţele înregistrate în rândul statelor membre cu privire la rata de circularitate a materialelor folosite depinde nu numai de cantitatea de materiale reciclate în fiecare ţară, ci şi de factorii structurali din economiile naţionale. Rata de circularitate este ridicată dacă şi cantitatea de deşeuri reciclată este mare. Însă, rata de circularitate poate fi ridicată şi în situaţia în care consumul intern de materiale este redus, adică materialele pe care o ţară le consumă (biomasă, metale, minerale, combustibili fosili). Acest lucru se întâmplă atunci când extracţiile de materiale într-o ţară sunt la un nivel scăzut, importurile de materiale sunt reduse sau exporturile de materiale extrase intern sunt ridicate.

Rata de circularitate este mai mică decât alţi indicatori, precum rata reciclării, care este de aproximativ 55% în UE. Aceasta pentru că unele tipuri de materiale nu pot fi reciclate, de exemplu combustibilii fosili care sunt arşi pentru a produce energie sau biomasa consumată sub formă de nutreţ.

În funcţie de tipul de materiale, rata de circularitate în UE prezintă diferenţe semnificative, fiind de 25% pentru metale, de 16% pentru mineralele non-metalice (inclusiv sticlă), de 10% pentru biomasă (inclusiv hârtie, lemn, ţesături) şi de 3% de combustibili fosili.