Pactul Verde al Uniunii Europene este planul general pentru o tranziție justă către un viitor durabil și ecologic, cu scopul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050. Prezentat în decembrie 2019, Pactul Verde anticipează următoarele trei decenii, cu scopul de a moderniza Europa în mod durabil și echitabil. Mai mult decât un cuvânt la modă, Pactul Verde este setul de principii și obiective aflate în fundalul tuturor inițiativelor majore ale UE din trecutul recent și pentru viitorul pe termen scurt și mediu. În plus, aceste principii și obiective fac deja parte din Legea europeană a climei, adoptată în iulie 2021.

Ținte obligatorii din punct de vedere juridic

Instituțiile UE și statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare la nivelul UE și național pentru a îndeplini obiectivul de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Legea Climei include măsuri pentru a ține evidența progreselor înregistrate și pentru a ne ajusta acțiunile în consecință, pe baza sistemelor existente, precum procesul de guvernanță pentru planurile naționale în domeniul energiei și schimbărilor climatice ale statelor membre (PNIESC), rapoarte periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora.

• noua țintă pentru 2030 de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelurile din 1990
• un proces pentru stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040
• un angajament pentru emisiile negative după 2050

Pentru a alinia legislația UE actuală cu ambițiile pentru 2030 și 2050, așa-numitul pachet „Fit for 55” a fost lansat în iulie 2021. Pachetul este compus din treisprezece propuneri; opt dintre acestea sunt revizuiri ale legilor existente, iar cinci sunt noi propuneri – toate legate de energie, păduri sau reducerea emisiilor de CO2.

Ținte în pachetul „Fit for 55”

75% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE provin din sectorul energetic; astfel, Comisia propune revizuirea a șapte acte legislative interconectate, care sunt esențiale pentru tranziția către un sistem energetic neutru din punct de vedere climatic.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE va fi modificat pentru a reduce plafonul total de emisii pe fiecare sector economic, pentru a elimina treptat cotele de emisii gratuite pentru aviație și pentru a include pentru prima dată transportul maritim. De asemenea, modificarea reglementării care stabilește standardele de emisii de CO2 pentru autoturisme și autoutilitare este pregătită pentru a impune o scădere a emisiilor medii ale mașinilor noi cu 55% din 2021 până în 2030 și cu zero emisii până în 2035.

Directiva privind Energia Regenerabilă va fi modificată pentru a stabili o nouă țintă pentru 2030, de 40% (în creștere de la 32%) pentru utilizarea energiei din surse regenerabile și pentru a consolida criteriile de durabilitate a bioenergiei. De asemenea, este pregătită o modificare a Directivei privind Eficiența Energetică, care stabilește o țintă obligatorie mai ambițioasă la nivelul UE, majorată de la 32,5% la 36%.

Recunoscând faptul că impozitarea poate ajuta la atingerea obiectivelor privind clima și mediul, încurajând o trecere la o energie mai curată și o industrie mai ecologică, Directiva privind impozitarea energiei va fi actualizată pentru a alinia impozitarea produselor energetice cu politicile privind clima și a promova tehnologiile ecologice. Măsurile principale sunt incluse în revizuire:

• Combustibilii vor începe să fie impozitați în funcție de conținutul lor energetic și de performanța de mediu, mai degrabă decât în funcție de volum
• Combustibilii cu cel mai mare impact negativ asupra mediului vor fi supuși unor rate minime mai ridicate
• Exceptările pentru anumite produse și încălzirea locuinței vor fi eliminate gradual, așa încât combustibilii fosili să nu mai fie impozitați sub ratele minime
• Combustibilii fosili utilizați drept combustibil pentru transportul aerian intra-UE, transportul maritim și pescuit nu ar trebui să mai fie scutiți în totalitate de impozitarea energiei în UE
• Revizuirea Directivei privind infrastructura combustibililor alternativi va impune ca aeronavele și navele să aibă acces la aprovizionare cu energie curată în porturile și aeroporturile majore.

Unele inițiative noi

Printre inițiativele noi, apare Fondul pentru Atenuarea Impactului Social al Acțiunilor Climatice, menit să ajute cetățenii să finanțeze investiții în eficiență energetică, mobilitate ecologică și energie regenerabilă, și finanțat cu 7,2 miliarde de euro pe o perioadă de 7 ani. Pe lângă case, și clădirile publice trebuie renovate pentru a utiliza mai multă energie regenerabilă și să fie din ce în ce mai eficiente energetic. Comisia propune:

• să solicite statelor membre să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a tuturor clădirilor publice
• stabilirea unui punct de referință de 49% din sursele regenerabile în clădiri până în 2030
• să solicite statelor membre să crească utilizarea energiei regenerabile în încălzire și răcire cu +1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030.

De asemenea, Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației și Inițiativa FuelEU în domeniul transportului maritim va obliga furnizorii de combustibili să combine carburanți de aviație mai durabili în combustibilul de aviație, inclusiv combustibilii sintetici, respectiv vor stimula adoptarea de combustibili maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero.

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) va stabili un preț al carbonului pentru importuri și va preveni subminarea companiilor din UE de către concurenții cu consum mare de energie, așa-numita „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, care are loc atunci când industriile transferă producția poluantă în alte țări cu politici climatice mai puțin stricte sau atunci când produsele UE sunt înlocuite cu importuri cu emisii intensive de carbon.

UE lucrează pentru un mecanism nou, ecologic, pentru importurile de mărfuri din afara UE: un sistem care pune un preț corect pentru carbonul emis în timpul producției și care încurajează industria mai curată în țările din afara UE. În prima fază, CBAM se va concentra pe mărfurile care au cel mai mare risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon: ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, electricitate. CBAM va fi introdus mai întâi într-o fază de tranziție, până la sfârșitul anului 2025. Odată ce va fi implementat integral, din 2026, va funcționa în modul următor: importatorii din UE de mărfuri acoperite de CBAM se înregistrează la autoritățile naționale de unde pot cumpăra și certificate CBAM. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS exprimat în euro pe tonă de CO2 emisă. Importatorul UE trebuie să declare până la 31 mai a fiecărui an cantitatea de bunuri și emisiile încorporate în acele bunuri importate în UE în anul precedent. În același timp, importatorul renunță la numărul de certificate CBAM care corespunde cantității de emisii de gaze cu efect de seră încorporate în produse. În cazul în care importatorii pot demonstra, pe bază de informații verificate din țările terțe producătoare, că un preț al carbonului a fost deja plătit în timpul producției pentru mărfurile importate, valoarea corespunzătoare poate fi dedusă din factura lor finală.

Viitoare propuneri și amendamente sunt așteptate până la sfârșitul anului 2021, inclusiv o revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor și noi orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, energie și mediu.

Revizuirea Regulamentului privind partajarea eforturilor

Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR), așa cum a fost adoptat în 2018, stabilește obiective naționale de reducere a emisiilor generate de transportul rutier, încălzirea clădirilor, agricultură, instalațiile industriale mici și gestionarea deșeurilor. Aceste sectoare – care până acum nu au fost incluse în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) – generează în prezent aproximativ 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Pentru a atinge obiectivul general al UE de reducere a emisiilor până în 2030, Comisia propune acum ca emisiile reglementate de ESR să fie reduse cu cel puțin 40% în comparație cu nivelurile din 2005. Aceasta reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de obiectivul actual de reducere a emisiilor cu 29%.

ESR asigură faptul că toate statele membre contribuie în mod echitabil și just la acțiunile UE în domeniul climei. Acesta repartizează eforturile naționale într-un mod care asigură faptul că statele membre cu un PIB mai mare pe cap de locuitor au obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor.  Pentru fiecare stat membru sunt stabilite cote anuale de emisii, care se reduc treptat până în 2030.

—————————————-

Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.