Energy Policy Group a lansat, vineri, proiectul „Impactul distributiv al taxării carbonului în Europa Centrală şi de Est”, proiect finanţat de Ministerul german pentru Mediu, Conservarea Naturii şi Siguranţă Nucleară.
Alături de asociaţia din România, la proiect mai participă organizaţii din Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Germania, care efectuează evaluarea acestui impact în cele 4 ţări central şi est-europene, în comparaţie cu Germania.
Rolul proiectului este studierea efectelor creşterii costului carbonului în UE asupra grupurilor vulnerabile economic din consumatorii finali de energie.
Proiectul se concentrează pe cele patru state deoarece acestea depind de combustibilii fosili mai mult decât media UE, având totodată niveluri de sărăcie energetică mai mari decât alte ţări.
Potrivit Energy Policy Group, în cadrul proiectului se va dezvolta o metodologie de cercetare care combină o evaluare cantitativă a impactului taxării carbonului cu o microsimulare bazată pe cifre din anchetele privind bugetele gospodăriilor.
Canalele redistributive examinate în acest proiect sunt evoluţia preţurilor, schimbarea comportamentului consumatorilor şi impactul asupra pieţei muncii – în special în sectoarele care consumă mult carbon.
În cadrul conferinţei de lansare a proiectului, analistul senior de date al Energy Policy Group, Constantin Postoiu, a arătat că taxarea carbonului ar avea un impact foarte mare asupra populaţiei din România.
„În România nu există nicio formă de taxare a carbonului cu excepţia ETS (certificatele de emisii de carbon, n.r.). Înainte de criza covid, aproape un sfert din populaţie era considerată în sărăcie energetică. Din nefericire, la nivel instituţional există foarte puţină înţelegere faţă de impactul pe care taxarea carbonului ar avea-o asupra populaţiei. Mai mult de jumătate din întreaga populaţie foloseşte gaze naturale pentru încălzire sau este conectată la sistemul de distribuţie a încălzirii care arde combustibili fosili. Atunci când vorbim de combustibilii folosiţi la prepararea mâncării, procentele sunt chiar mai mari. Deci, impactul direct ar fi foarte mare, cel puţin asupra populaţiei din România, iar acestea sunt doar efectele directe. Dar taxarea carbonului ar avea efecte indirecte majore asupra tuturor sectoarelor economiei”, a declarat Constantin Postoiu.
Analistul Energy Policy Group a subliniat că obţinerea datelor din anchetele privind bugetele gospodăriilor a durat 3 luni.
„Proiectul stabileşte un standard foarte ridicat referitor la metodologia şi datele folosite. Acestea sunt metode de top de evaluare a impactului taxării, dar proiectul este bazat şi pe datele de la anchetele privind bugetele gospodăriilor, care este un set de informaţii foarte ample, reprezentativ pentru populaţia fiecărei ţări în parte”, a afirmat reprezentantul Energy Policy Group.