Anul 2021 a adus recorduri nemaivăzute pe piaţa de energie, cu preţuri mai mari de peste 10 ori faţă de anul trecut în toată Europa, România fiind una dintre cele mai afectate ţări. Începând din vară, preţurile au crescut peste tot în Europa.

Preţul energiei electrice a depăşit 400 de euro pe MWh, ajungând de 10 ori mai mare faţă de anul trecut, cel al gazelor 130 de euro pe MWh, faţă de 3-4 euro, iar certificatul de carbon a ajuns la 90 de euro, de la 22 euro la începutul anului, conform Agerpres.

„Cât de complicată e situaţia? Din 2007, de când lucrez la ANRE, adică de aproape 15 ani, n-am mai văzut situaţia aşa de complicată ca acum”, a spus vicepreşedintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, la mijlocul lunii decembrie.

„La începutul anului, credeam că provocarea anului 2021 va fi liberalizarea şi aşa a fost în primul semestru, apoi preţurile au început să crească în piaţă şi în câteva luni am ajuns la o criză generală, nu cred că cineva se aştepta la preţuri de 300 de euro pe MWh la energie peste tot în Europa (între timp au ajuns la 400 de euro – n.r.) sau 130 euro pe MWh la gaze naturale. Este o evoluţie de la preţurile surprinzător de mici din 2020 de 3-4 euro la gaze şi de 30-40 euro la energie electrică”, a susţinut oficialul ANRE.

În România, Guvernul a venit cu o ordonanţă de urgenţă, aprobată ulterior de Parlament, prin care preţul final este plafonat pentru consumatorii casnici, iar o parte din factură este compensată din bugetul de stat, în timp ce consumatorii noncasnici nu plătesc tarifele de reţea şi alte componente ale facturii.

Reducerea va fi aplicată direct în factură, iar furnizorii de energie îşi vor recupera ulterior banii de la stat. Însă furnizorii se tem că statul nu le va plăti la timp banii pentru compensarea facturilor, ceea ce va crea probleme de lichiditate în toată piaţa şi va duce la dispariţia unor companii.

„Suntem foarte îngrijoraţi că nu ne vom primi banii înapoi. Sunt atâtea portiţe în legislaţie pentru a amâna aprobarea plăţilor, decontului. În opinia noastră, ar trebui modificat ordinul comun privind normele de aplicare. Dacă vom primi banii după şase luni… s-ar putea să nu mai fie aceeaşi concurenţă pe piaţă”, a spus Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie (AFEER).

Potrivit acestuia, în fiecare săptămână vedem câte un faliment al unei companii din energie, iar datele ANRE confirmă acest lucru. Mai mult de 10 furnizori de gaze au ieşit din piaţă până acum, ca urmare a preţurilor mari, aproximativ 70.000 de consumatori au fost preluaţi de furnizorii de ultimă instanţă şi există riscul ca şi alte companii să ajungă în această situaţie, spune Zoltan Nagy-Bege.

În schimb, ministrul de resort, Virgil Popescu, i-a asigurat de mai multe ori pe reprezentanţii industriei că-şi vor primii banii la timp, adică în 30 de zile de la emiterea facturii. De altfel, în bugetul de stat pentru 2022 sunt prevăzute 1,2 miliarde de lei credite bugetare pentru compensarea facturii consumatorilor casnici (la Ministerul Muncii), precum şi 2,1 miliarde de lei credite bugetare şi 4 miliarde de lei credite de angajament pentru consumatorii noncasnici (la Ministerul Energiei).