Până în acest moment, perioada de vârf a prețurilor la energia electrică a fost finalul anului trecut, în decembrie 2021, când s-au atins și valori de peste 250-260 de euro pe MWh pentru anul calendaristic 2022, ne-a spus Theodor Livinschi, fondator și managing partner la partnerg-i, invitat la EnergynomicsTalks. Acum prețurile sunt mai mici, dar rămân duble față de nivelul din ianuarie 2021. „Dacă anul trecut în perioada ianuarie 2021 prețurile pentru livrările din anul următor erau undeva la 50-60 de euro, în momentul de față prețurile sunt undeva la 130-140 de euro, să spunem generic de două ori mai mari.”
Vestea bună pentru consumatorii care au acceptat la finalul anului trecut prețuri de peste 1.500-1.600 de lei/MWh este că “par a fi vremuri potrivite pentru optimizarea prețului pentru ce a rămas din acest an până la un preț generic de furnizare de circa 1.000 lei/MWh”, potrivit reprezentantului partnerg-i.
Theodor Livinschi lucrează de aproape zece ani în piața de energie și a fondat în 2020 prima companie românească de consultanță și reprezentare în achiziția furnizării de energie electrică și de gaze naturale. partnerg-i lucrează cu companii mari și foarte mari, între care enumerăm doar Azomureș, Expur și Vrancart. “Oferim servicii care să îmbunătățească în primul rând modul în care sunt fundamentate deciziile”, precizează Livinschi. “Mă refer la un preț generic nu pentru că nu aș cunoaște prețurile din piață, ci pentru că acestea diferă de la un furnizor la altul, iar fiecare consumator are propriul tipar de consum, cu specificitățile sale. La rândul lor furnizorii au costuri diferite și strategii comerciale diferite, deci apar diferențe. Oricum, putem considera generic că 1.000 de lei/MWh este nivelul de prețuri din prezent pentru perioada cuprinsă între februarie-martie și finalul anului curent.”
Livinschi s-a referit la “tendința europeană de creștere a prețurilor la materiile prime” energetice și declară că se aștepta “la mișcări mult mai importante în piața locală – creșteri de prețuri, denunțări de contracte, renegocieri, poate chiar la furnizori care să își înceteze activitatea. Sunt surprins, nu mă așteptam ca piața să absoarbă atât de bine acest șoc”, a spus el. Totuși, consultantul este dezamăgit de comportamentul anumitor furnizori și de practicile folosite de către aceștia, menționând și că reticența de ofertare de către furnizori trebuie corectată. Referindu-se la furnizorii de gaze naturale, unde numărul de furnizori s-a redus drastic în câteva luni, Theodor Livinschi consideră că furnizorii care și-au restrâns sau au încetat activitatea “erau companii care au intrat în activitate de furnizare pe baza statutului lor de distribuitori într-o anume zonă. Nu erau companii care aveau ca și activitate de bază furnizarea de gaze naturale”. Piața părea mai adâncă, dar era o iluzie, pentru că în cazul multor companii de furnizare de gaze naturale „nu exista interesul de a intra într-o competiție comercială pentru a semna cu un consumator din afara zonei proprii de distribuție, repet, nu cred că era core-business-ul lor”.
De cealaltă parte, sunt consumatori care „au reușit să își adapteze modul în care fac achiziția și au reușit să reducă drastic timpul de decizie”, a mai spus Livinschi. “Ofertele nu mai sunt valabile zile sau săptămâni sau luni, cum era în urmă cu cinci-șase-șapte ani. Acum ofertele sunt valabile chiar și 15 minute. Trebuie să fii abil să iei o decizie în 15 minute”, insistă el. Nu toate deciziile se dovedesc a fi fost bune, dar și numai să decizi devine mult mai important pentru a avea acces la energie.
“A fi mare consumator de energie în momentul de față este foarte complicat” și poate fi decisiv “modul în care marii consumatori reușesc să își reducă riscurile sau să le împartă pe mai multe surse de furnizare. Evident, într-o perioadă de genul acesta și furnizorilor le e mai confortabil să livreze sau să contracteze volume mai mici.” Pentru viitorul apropiat, Theodor Livinschi speră “ca eforturile furnizorilor să nu fi fost atât de mari încât aceștia să nu fie în măsură să transfere întreaga scădere a cotațiilor angro în prețurile de furnizare a energiei electrice. În general, după o perioadă foarte tulbure se acumulează goluri în buget care trebuie ulterior acoperite; vorbim despre companii care lucrează pe bază de bugete, la fel ca și consumatorii de energie”, a explicat el.
Legat de abordările recomandate pentru consumatorii de energie, expertul s-a referit la o mai bună și constantă informare, eventual printr-un serviciu externalizat (în ce moment se găsește piața de energie?, este momentul pentru o renegociere?) și la un contact mai strâns cu furnizorii, pentru a identifica disponibilitatea de a rediscuta contractele și eventual pentru a schimba furnizor. O a treia recomandare este analiza oportunității de a încheia contracte bilaterale de achiziție a energiei electrice, o opțiune întărită de recenta modificare a legii energiei.
Theodor Livinschi a subliniat faptul că toate măsurile de sprijin aplicate de autorități – plafoane, compensări, subvenții, ajutoare de stat – vor fi plătite de companii și, apoi, indirect, de cetățean. “Statul nu are o sursă de care să producă încasări din neant, ci colectează taxe, în special de la angajatori”, a precizat el. Livinschi sugerează că majorarea costurilor resimțite de companii (taxe suplimentare, prețuri mai mari la energia electrică și gazele naturale) reduce potențialul de creștere a veniturilor angajaților. “Ar fi foarte interesant dacă ar face cineva un calcul în care să verifice dacă nu cumva această compensare nu reduce practic bunăstarea românului, pentru că, în mod evident, companiile nu vor mai fi în stare să crească salariile la nivelul la care ar fi făcut-o pentru susține creșterea costului vieții pentru salariați”, a spus el.