Ajutoarele acordate de stat celor puternic afectați de scumpirea energiei trebuie să fie mai bine direcționate către cei în nevoie, consumatori casnici sau consumatori industriali, a pledat Daniela Dărăban, director executiv al ACUE, la EnergynomicsTalks. De asemenea, eforturile trebuie mult intensificate în zona de încurajare a investițiilor în noi capacități de generare a energiei electrice și în reducerea risipei de energie, prin acțiuni de eficientizare a consumurilor. Pe termen scurt, reprezentanta ACUE avertizează că marile companii de furnizare și de distribuție a energiei electrice sunt în pericol de incapacitate de plată, ca urmare a măsurilor introduse de autorități și a modului de aplicare a acestora.
O intervenție necesară, cu măsuri nepotrivite…
Criza prețurilor este o realitate dură, în România, la fel ca în toată Europa, iar intervenția autorităților a fost considerată justificată și binevenită de către companiile din domeniu. În același timp, temerile exprimate de la bun început cu privire la unele dintre măsuri și la riscurile legate de modalitatea de aplicare se confirmă acum.
“Recomandările europene insistau ca măsurile adoptate de state să fie astfel gândite încât să nu complice situația în plus”, a reamintit Daniela Dărăban, referindu-se la presiunea suplimentară pe care o suportă furnizorii, dar și la impactul financiar asupra operatorilor de distribuție. Furnizorii, afectați oricum de creșterea accelerată a prețurilor, resimt un impact încă și mai puternic la nivelul fluxurilor financiare, ca urmare a plafonării și a măsurilor de compensare. “Astăzi, la 18 februarie, încă nu au fost făcute plăți către furnizori”, a precizat oficialul ACUE, avertizând că “dacă punem o presiune financiară suplimentară la nivelul furnizorului, care este ultimul element al lanțului valoric înainte de consumator, se poate crea o situație cu efect de domino în tot sectorul. Dacă furnizorul nu plătește, efectul se resimte în distribuție, transport, producție”, a explicat ea.
… aplicate nefericit…
Măsurile de sprijin au fost introduse de autorități târziu în 2021. Mai exact, “legea a fost dată pe 27 octombrie, cu intrare în vigoare pe 1 noiembrie. Normele au apărut pe 1 decembrie. Ulterior, s-au mai făcut clarificări prin două acte normative, modul în care se facturează TVA s-a lămurit abia pe 18 decembrie”, a sintetizat Daniela Dărăban. Referindu-se la principiul securității legislative, ea a explicat că “legea nu trebuie să lase loc de interpretări celui care trebuie să o aplice”. Cu toate acestea, așa au stat lucrurile vreme de mai multe săptămâni, interval în care fiecare companie a decis ce are de făcut, în funcție de propriile politici de asumare a riscurilor de management.
De asemenea, Daniela Dărăban a precizat că statul român a stabilit procedura de decontare prin recomandări scrise în ceea ce privește “cum trebuie depuse formularele și cum trebuie completate de către furnizori, iar furnizorii au respectat aceste recomandări.”
… riscă să blocheze marile companii de furnizare și distribuție…
Din nefericire, “am văzut zilele trecute publicarea unui nou Ordin care clarifică modul în care furnizorii trebuie să depună cererile de decontare. Surprinzător, înțeleg că în contextul acestui Ordin, ar trebui refăcute toate cererile de decont.”
Există riscul unui blocaj serios dacă aceste cereri vor fi re-depuse, spune Daniela Dărăban, care se așteaptă la o avalanșă de documente.
“Nu poți să-mi ceri date peste ceea ce mi-ai cerut inițial și să-mi spui că nu am completat corect aceste informații”, iar o asemenea cerere încalcă principiul ne-retroactivității.
Companiile vor colabora cu autoritățile pentru a evita orice blocaj, dar “acest comportament din partea autorităților introduce riscuri suplimentare într-un moment în care piața de energie este oricum foarte agitată”, a comentat reprezentanta ACUE.
… și le împing în incapacitate de plată
“Activitatea de furnizare din România este într-o situație critică, lipsește lichiditatea, iar băncile sunt tot mai reticente [în a finanța furnizorii pentru a continua activitatea].
La fel de critice sunt problemele din segmentul de distribuție, unde achiziția energiei electrice din piață pentru consumul propriu tehnologic nu este sprijinită în niciun fel prin planul de măsuri aplicate de autorități. “Operatorii de distribuție a energiei electrice sunt în pragul intrării în incapacitate de plată, în condițiile în care ei prestează servicii pe o piață reglementată”, a declarat Daniela Dărăban. “Prețul din piață este și de trei-patru ori mai mare decât cel recunoscut în metodologia [ANRE], așa că noi finanțăm diferența dintre costul din tarif și costul real. […] Statul trebuie să analizeze care este cea mai bună și oportună decizie în acest moment.”
Reglementările naționale, dar și cele europene, permit ca în situații excepționale, când nu poți majora tariful de distribuție, să poți compensa această diferență de la buget, pentru a nu lăsa activitatea de distribuție să intre în incapacitate de plată, a propus Daniela Dărăban. “Indirect, este tot un ajutor către consumatorul casnic”, a precizat ea.
Subiectul a fost reclamat în mai multe rânduri în zilele din urmă:
- Hodor, E-Distribuție: Sistemul energetic este în pericol. Nu se mai fac investiții, iar băncile au atins expunerea maximă de creditare Agerpres
- Distribuitorii de energie cer compensarea parțială de la stat a prețului energiei necesare pentru funcționarea rețelei. Risc de incapacitate de plată e-nergia.ro
- Companiile din energie avertizează că se apropie de incapacitate de plată, și în curând nu vor mai putea lua nici bani de la bănci e-nergia.ro
De altfel, aproape toate problemele constatate astăzi au fost anticipate încă din luna octombrie, când ACUE avertiza “Mecanismul de compensare și plafonare este complex și discriminatoriu”!
E nevoie de o altă abordare
ACUE a propus autorităților o analiză a modului în care funcționează piața de energie electrică și “spațiul de tranzacționare”. Daniela Dărăban s-a referit la nevoia urgentă de investiții în noi capacități de generare și în modernizarea sistemelor de distribuție, pentru a reduce pe termen mediu prețurile ridicate și presiunea pe care o pun acestea pe companii și consumatori. Ea a mai vorbit despre nevoia de creștere a conștientizării impactului pe care îl pot avea măsurile de eficiență energetică și a subliniat că “avem la dispoziție fonduri pentru asemenea măsuri, pentru tranziție energetică, dar riscăm să nu le putem accesa”, a avertizat ea.
Pe termen scurt, poate chiar din această primăvară, ACUE consideră că se impune o mai bună segmentare și identificare a beneficiarilor măsurilor de sprijin din partea autorităților. “Beneficiarii trebuie identificați în funcție de impactul costului cu energia în totalul veniturilor, iar statul are libertatea de a decide care este ponderea suportabilă sau acceptabilă a costurilor cu energia în totalul veniturilor unei gospodării, iar dacă se depășește acest nivel, statul să intervină!”, a propus Daniela Dărăban.
Studiile arată că sărăcia energetică trebuie abordată ținând cont de veniturile celor în nevoie, a mai spus directorul executiv al ACUE, pledând pentru măsuri de intervenție care să fie mai bine calibrate și să țină cont de rolul fiecărui jucător în piața de energie, de la producător, până la consumator.
Federația ACUE
Federația ACUE reprezintă cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, respectiv CEZ România, E.ON România, Electrică SA, ENEL România, ENGIE România, Gaz Est, cu un număr total de peste 24.000 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de Euro. Valoarea totală a investițiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2005-2020 este de aproximativ 11 miliarde de euro.