Uniunea Europeană are posibilitatea de a-şi susţine singură întregul consum de gaze, odată cu venirea primăverii, iar sistarea livrărilor din Rusia ar putea pune capăt imediat războiului, se arată într-o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă.
Europa a consumat în anul 2021 un volum de 552 miliarde metri cubi de gaze naturale, 84% fiind importate. Importurile din Federaţia Rusă au fost de 34,5% (172 miliarde mc/an).
„S-ar putea, conform studiului AEI ‘Alimentarea cu energie a Europei, în perspectiva crizei UE – Rusia’, să se aplice sancţiunea autosistării imediate a gazelor naturale din Rusia spre Europa, teoretic, fără să apară dificultăţi în continuitatea livrării gazelor consumatorilor în această perioadă”, susţin experţii asociaţiei.
Aceasta, având în vedere atât perioada în care ne găsim şi temperaturile prognozate, relativ ridicate, pentru luna martie 2022, cât și consumurile zilnice de gaze la nivelul Europei relativ scăzute și cantităţile de gaze existente încă în depozitele subterane.
De asemenea, există posibilitatea suplimentării importurilor de LNG (inclusiv prin disponibilizarea unor gaze contractate de alte ţări – vezi declaraţia Japoniei), suplimentarea cantităţilor importate pe conducte din alte zone decât Rusia, redeschiderea unor zăcăminte parţial închise din alte considerente decât cele tehnic (Groningen), redeschiderea unor centrale pe cărbune sau centrale nucleare care ar putea disponibiliza gazele naturale arse pentru a produce energie electrică, schimbarea fluxurilor de gaze pentru a suplimenta cantităţile de gaze în special în ţările cu dependenţă de 100% de gazul rusesc (Bulgaria, Ţările Baltice, Finlanda) şi mai ales socializarea costurilor unei astfel de acţiuni la nivelul întregii Europe.
„Aceasta ar fi într-adevăr o acţiune eficientă şi eficace a UE. Ar fi şi o acţiune care să permită UE să se desprindă de trecut, să facă paşi importanţi spre viitorul energetic, paşi mult prea mici realizaţi în ultimii ani, înspre asigurarea unei Securităţi Energetice Europene, intitulată discret Green Deal. Este o acţiune care are riscuri minime, dar ar putea în premieră oferi UE posibilitatea să-şi verifice nenumăratele teorii ale Directivelor şi Regulamentelor Europene existente, privind funcţionarea integrată a Uniunii Energetice Europene, privind mecanismele de întrajutorarea la sistarea gazelor, etc”, se mai arată în analiză.