Germania și Ungaria sunt cei mai vocali oponenți ai sancțiunilor UE asupra importurilor energetice rusești, care sunt susținute ferm de Polonia, în timp ce Franța și alte țări nu și-au exprimat poziții foarte clare, potrivit Euractiv.

În România, nici guvernul, nici președintele Iohannis nu au vorbit despre interzicerea energiei rusești. Cu toate acestea, ei solicită totuși UE să pună capăt dependenței țării de gazul rusesc. România a devenit din ce în ce mai dependentă de Rusia pentru nevoile sale energetice în ultimii ani.

În 2021, România s-a bazat pe importuri pentru 30% din gazele sale, iar peste 80% proveneau din Rusia. Aproximativ două treimi din petrolul rafinat în România este importat, din care jumătate provine din Rusia.

Invazia Ucrainei de către Rusia a determinat Comisia Europeană să prezinte în această săptămână noi planuri în vederea asigurării independenței energetice față de Rusia „cu mult înainte de 2030” și de a-și reduce dependența de gazul rusesc cu 66%, înainte de sfârșitul acestui an.

În aceeași zi, SUA a anunțat că va impune o interdicție imediată asupra tuturor importurilor de petrol rusesc și a altor importuri de energie, ca răspuns pentru agresiunea din Ucraina.

Dar Europa este în mare măsură dependentă de petrolul și gazele rusești, ceea ce face ca o interdicție în UE să fie mult mai costisitoare pentru Uniunea Europeană.

Cel mai ferm susținător al sancțiunilor totale împotriva Rusiei este Polonia, chiar dacă asta ar dăuna economiei Europei. „Miliardele curg spre Rusia via Nord Stream 1”, a spus un diplomat polonez, referindu-se la o conductă de gaz care leagă Rusia de Germania. „Sunt miliarde pentru care astăzi ucrainenii plătesc cu propriul lor sânge”.

În timp ce țara ar suferi de o întrerupere a furnizării de gaze din Rusia, polonezii cred că sunt bine pregătiți, datorită importurilor crescute de GNL din SUA și construcției conductei Baltic Pipe care aduce gaz din Norvegia. În 2019, guvernul a anunțat că va opri importul permanent de gaz rusesc odată ce actualul contract cu Gazprom va expira la sfârșitul acestui an.

Slovacia s-a pronunţat, de asemenea, în sprijinul unei interdicţii de către UE asupra tuturor mărfurilor ruseşti, inclusiv petrolului şi gazelor naturale, a declarat premierul Eduard Heger joi (10 martie). „Nu ne permitem o reținere pentru că înseamnă o concesie acordată lui Vladimir Putin. Asta vrea președintele rus. Trebuie să trimitem un semnal lui Putin că intenționăm să întrerupem orice produs energetic din Rusia”, a spus el.

Și Franța a spus că este pregătită să impună sancțiuni Rusiei, dar pare și dornică să mențină dialogul deschis cu Moscova, iar Spania este un alt susținător al sancțiunilor energetice împotriva Rusiei, deși nu le consideră o prioritate la nivel politic.

Germania, cel mai mare consumator de petrol rusesc din Europa, se pronunță ferm împotriva oricăror sancțiuni asupra energiei rusești. Vicecancelarul Robert Habeck a avertizat că sancțiunile ar pune în pericol „pacea socială” în țară și ar reprezenta un „pericol real de subaprovizionare cu energie în anumite sectoare”.

Personalități de frunte ale opoziției, precum politicianul creștin-democrat Norbert Röttgen, s-au pronunțat în favoarea unei interdicții.

Germania primește 55% din gazul său din Rusia, aproximativ 140 de miliarde de metri cubi (bcm) în 2021. Deasemenea, importă 35% din țițeiul său și 50% din cărbune din Rusia.

În Ungaria, premierul Viktor Orbán a declarat că se va opune sancțiunilor energetice la nivelul UE. „Deși condamnăm ofensiva armată a Rusiei și, de asemenea, condamnăm războiul, nu vom permite ca familiile maghiare să fie obligate să plătească acest preț”, a spus Orbán marți (8 martie). Ungaria importă cea mai mare parte din petrol și gaze din Rusia.

Anul trecut, Ungaria a semnat un nou acord de furnizare de gaze pe 15 ani cu gigantul energetic al Rusiei, Gazprom, controlat de stat, o mișcare pe care Ucraina a criticat-o aspru la acea vreme.

În timp ce Rusia domină aprovizionarea cu gaze a Ungariei, Budapesta și-a diversificat și importurile și are acces la aprovizionarea cu GNL de la un terminal din Croația.

În Bulgaria, premierul Kiril Petkov a declarat că guvernul său sprijină sancțiunile împotriva Rusiei, dar va căuta o excepție de la o potențială interdicție a importului de energie, iar în Finlanda, guvernul nu este în favoarea sancțiunilor energetice, care ar avea un impact negativ asupra securității în aprovizionare a țării.

Cu toate acestea, majoritatea companiilor finlandeze au anunțat că vor părăsi Rusia.