Dependența energetică a Chișinăului de regiunea transnistreană, controlată de un regim separatist pro-rus, a crescut până la 75% după ce Ucraina a sistat recent exportul de energie electrică în Republica Moldova, din cauza crizei de curent de pe piața internă, conform Deutsche Welle (DW).

Chișinăul s-a văzut nevoit să cumpere mai mult curent de la Centrala electrică de la Cuciurgan (situată în partea stângă a Nistrului) deținută („privatizată” fără acordul Chișinăului) ilegal de compania rusă InterRao. Ministerul Economiei de la Chișinău dă asigurări că „securitatea energetică a statului este asigurată” și apreciază că, „în timp, Centrala electrică de la Cuciurgan a demonstrat că poate fi un partener de încredere”.

„Nu avem motive de îngrijorare. Până acum primeam 60 la sută din necesar din Ucraina și restul de la Centrala de la Cuciurgan. Acum nivelul s-a mărit de la Cuciurgan. Centrala de la Cuciurgan poate să ne asigure şi 100%, dar nu este nevoie. Există şi alte alternative, regimuri insulare de la Centrala Electrică cu Termoficare nr. 1 (CET-1) şi CET-2 din Chișinău”, a declarat ministrul Economiei, Andrian Candu.

O privire în trecut

Deși autoritățile încearcă să nu creeze panică, dependența energetică de Transnistria nu poate să nu îngrijoreze Chișinăul, mai ales că situații similare au mai fost și atunci regimul separatist transnistrean nu a ratat ocazia de a lăsa Republica Moldova în beznă.

În 1999, sute de localități de pe malul drept al Nistrului au fost lipsite, timp de câteva zile, de curent electric, deoarece Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările către malul drept al Nistrului. Atunci, România a acoperit 10% (maximum posibil din punct de vedere tehnic) din necesarul de curent al Republicii Moldova, prin cele trei linii cu puterea de 110 kilovolți care leagă malurile Prutului.

În 2004, situația s-a repetat. Atunci, ca și acum, Chișinăul cumpăra de la Cuciurgan peste 70% din necesarul de energie electrică, iar decizia Tiraspolului de a scufunda malul drept al Nistrului în beznă a avut la bază divergențe politice.

Soluție: importul din România

Guvernul Republicii Moldova a anunțat că este în căutare de soluții pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică și gaze naturale, iar mai multe proiecte de interconexiune cu România sunt în proces de elaborare și implementare.

Este vorba de proiectul privind interconectarea rețelelor de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești și Strășeni-Ungheni-Iași, pentru a extinde capacitatea de transport între România și Republica Moldova și construirea unor stații de cuplare în curent continuu de tip back-to-back pe aceste linii. Proiectul se află pe masa guvernelor celor două țări de mai mult timp, însă discuțiile nu au avansat.

Premierul României, Victor Ponta, a declarat joi că va discuta cu omologul său moldovean, Iurie Leancă, pentru a vedea cu ce ar putea ajuta Republica Moldova în situația creată.

„După cum ştiţi, România are energie electrică. Problema este că nu avem capacităţile de transport suficiente. O să discut cu domnul Leancă și, dacă putem face ceva, bineînţeles că o să facem”, a menționat premierul român.

Energia electrică se scumpește

Furnizorul de curent din Republica Moldova, compania Gas Natural Fenosa, a anunțat că va cere autorităților majorarea tarifelor pentru populație din cauza deprecierii, în ultima perioadă, a leului moldovenesc. Furnizorul cere ca tariful să fie calculat la cursul actual al dolarului american.

„În cazul dat când avem această depreciere evidentă și mare – de peste 30%, Gas Natural Fenosa are temei să ceară revizuirea tarifului pentru consumatorii finali”, consideră directorul Centrului pentru eficienţă energetică şi resurse regenerabile, Ruslan Surugiu.

Aceasta pentru că populația achită energia electrică în lei moldovenești, iar compania care distribuie curentul o achită producătorilor în dolari. Economiștii susțin, însă, că o eventuală scumpire a energiei electrice va genera creșterea în lanț a prețurilor la diverse mărfuri și servicii.