Plafonarea tarifelor la energie va avea cu siguranţă un impact pozitiv asupra consumatorilor în perioada de aplicare însă efectul asupra companiilor depinde de modul şi de momentul în care vor fi aplicate măsurile de compensare, consideră Dan Bădin, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

„Plafonarea tarifelor va avea cu siguranţă un impact pozitiv asupra consumatorilor în perioada de aplicare. În acelaşi timp, măsura, care se doreşte a fi provizorie, ar putea avea efecte pe termen lung asupra companiilor din domeniu, în funcţie de abilitatea acestora de a gestiona măsurile impuse de autorităţi. Pentru companiile implicate, în special distribuitori, impactul depinde de modul şi de momentul în care vor fi aplicate măsurile de compensare din partea statului (pentru diferenţa dintre preţul de achiziţie, la nivelul pieţei, şi cel de vânzare, plafonat) prevăzute în ordonanţă. Conform reglementării, pentru clienţii casnici, compensările se acordă din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar pentru clienţii non-casnici, din bugetul Ministerului Energiei, dar depinde şi de cât de bine va funcţiona acest mecanism de compensare”, arată Bădin.

Potrivit acestuia, eventuale întârzieri în recuperarea sumelor respective vor pune o presiune ridicată pe disponibilităţile financiare ale distribuitorilor, cu impact asupra solvabilităţii acestora.

Pe de altă parte, reprezentantul Deloitte consideră că impozitul suplimentar impus producătorilor de electricitate va afecta profitabilitatea acestora şi capacitatea de a investi, într-o perioadă în care independenţa energetică, imposibil de obţinut fără investiţii suplimentare, este tot mai des invocată la nivel european şi local.

„Din perspectiva bugetului de stat, acesta este afectat în ambele sensuri: costuri cu susţinerea distribuitorilor, respectiv compensaţiile pe care statul va trebui să le acorde în contul plafonării preţurilor, dar şi venituri din impozitul suplimentar de 80%. În plus, rămâne de văzut şi cum vor influenţa aceste măsuri consumul de energie, economia în ansamblu şi, în consecinţă, veniturile bugetare conexe din taxele aferente (TVA, accize, impozit pe profit etc.), subliniază acesta, potrivit Agerpres.

Dan Bădin s-a referit, în materialul citat, şi la perspectivele pe termen lung, în contextul conflictului din Ucraina. Acesta este de părere că actualul context geopolitic amână măsurile anunţate în jurul Pactului Verde European (Green Deal) pentru că atât instituţiile europene, cât şi statele membre la nivel individual, caută soluţii pentru a-şi limita dependenţa energetică de Rusia, provocare care se suprapune cu cea care implică protecţia consumatorilor în faţa scumpirilor.

„Un acord cu Statele Unite ale Americii pentru furnizarea de gaz natural lichefiat (GNL) în UE, amânarea planurilor de închidere a termocentralelor pe cărbune în anumite state, obligativitatea constituirii unor stocuri de gaze pentru iarna următoare (la preţuri avantajoase negociate de un grup operativ constituit la nivelul UE) sunt doar câteva din soluţiile vehiculate în prezent. În România, una dintre soluţiile discutate intens în această perioadă pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia este cea referitoare la exploatarea gazelor din Marea Neagră. Însă legea offshore, adoptată în urmă cu aproape patru ani conţine o serie de prevederi care limitează interesul investitorilor pentru dezvoltarea unor proiecte în zonă, iar modificările promise de autorităţi în repetate rânduri întârzie să apară. În plus, în contextul conflictului care se derulează inclusiv în zona Mării Negre, este posibil ca planurile de explorare şi exploatare să fie amânate până la clarificarea situaţiei”, a spus el.