Liderii coaliției de guvernare au depus la Parlament proiectul legii offshore și anunță existența unei majorități politice pentru adoptarea sa rapidă. Documentul amendează Legea nr. 256/2018 în 10 puncte esențiale și modifică Anexa privind formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare. Sunt incluse în același tratament fiscal și perimetrele petroliere onshore de adâncime.

Clarificări și extensii

De altfel, la articolul 1 va fi probabil necesară o clarificare de formulare pentru a fi limpede că noua formă a legii se aplică tuturor perimetrelor petroliere offshore, nu doar celor de adâncime. Articolul 2 clarifică înțelesul sintagmei “regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare”, cel în legătură cu care investitorii interesați de proiect de exploatare de la Marea Neagră au solicitat garanții de stabilitate incluse în lege. Tot în acest articol se clarifică noțiunea de “investiții în segmentul upstream” și se definește perimetrul petrolier onshore de adâncime, drept acel perimetru petrolier localizat pe uscat unde se efectuează lucrări la adâncimi mai mari de 3000 de metri.

Articolul 3 clarifică faptul că noul regim fiscal se va aplica și la perimetrele petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022, incluzând, deci, proiectul Midia al Black Sea Oi land Gas și proiectul Neptun Deep al OMV Petrom și Romgaz.

Nouă grilă de impozitare și deducerea investițiilor

Articolele 4 și 5 modifică drastic articolul 19 din legea existentă – cel referitor la cadrul de impozitare și deducerea investițiilor din impozitul pe veniturile suplimentare. Astfel, este acceptată deducerea investițiilor, într-o limită maximă de 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare. În ceea ce privește aplicarea impozitului pe venitul suplimentar, se introduce un nou prag minim, de 85 de lei/MWh (față de 45 de lei/MWh, în legea aflată în vigoare), astfel că noua grilă, valabilă începând cu 1 ianuarie 2023, ar putea arăta astfel:

1. a) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
2. b) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
3. c) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
4. d) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
5. e) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
6. f) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
7. g) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
8. h) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh

Fond de investiții

Proiectul noii legi offshore prevede că sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special. Acesta ar urma să fie “utilizat pentru finanțarea înființării și extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemul național de transport gaze naturale”. Apare, totuși, și mențiunea „ precum și alte investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului”, ceea ce permite un comportament adaptat la realitățile anilor viitori, când conductele de gaze naturale ar putea să nu mai fie cea mai potrivită destinație de investiții. Aici ar putea fi totuși introdusă o precizare prin care destinația fondurilor să rămână circumscrisă sectorului energetic. Formularea prezentă este suficient de vagă pentru a permite investiții în orice domeniu va considera potrivit un guvern viitor.

Clarificări, angajamente și relaxări

Articolele 6 și 7 elimină orice ingerință a autorităților în modul în care companiile de explorare vor dispune de volumele de gaze naturale produse (preț, comercializare, ofertare și/sau vânzare). Apar totuși, de fiecare dată, mențiuni precum “cu excepția prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene” și “în acord cu legislația națională precum și cu principiile Uniunii Europene de piață liberă”. Formulările lasă suficient spațiu de manevră autorităților naționale, dar oferă investitorilor o garanție prin invocarea principiilor UE privind piața liberă. Principiul stabilității fiscale este explicit menționat în articolul 7.

Articolul 8 elimină sancțiunea cu “amendă corespunzând cu 10% din cifra de afaceri din anul în care s-a constatat abaterea”, din actuala lege offshore, în vreme ce articolele 9 și 10 explică câteva elemente de aplicare legii.

Dacă va fi adoptată curând, noua formă a legii offshore va permite demararea exploatării resurselor de gaze naturale din perimetrul Midia, fără amenințarea unui arbitraj internațional invocat deja de Black Sea Oil and Gas. Încă și mai important, investitorii vor putea să analizeze oportunitatea deciziei de investiții în perimetrul Neptun Deep, într-un context de piață cu mut mai complicat decât în urmă cu câțiva ani. Nu doar riscurile geopolitice și militare de la Marea Neagră trebuie evaluate, ci și viitorul comercializării de gaze naturale în Europa, pe parcursul primelor decenii de tranziție energetică accelerată. În același timp, transformarea OMV Petrom, și chiar a grupului OMV, într-o companie energetică a viitorului depinde în mod esențial de resursele de la Marea Neagră, cele care i-ar putea garanta baza de funcționare pentru încă 2-3 decenii.