Planurile europene referitoare la dezvoltarea industriei energetice și reducerea dependenței de importuri s-au schimbat radical odată cu invazia din Ucraina, spune Cătălin Stancu, Associated Senior Expert, Horváth.
”Am intrat într-o logică cu mult diferită față de ce planificasem, asta în condițiile în care oricum Green Deal-ul era pe un trend ascendent și se încerca ajungerea la un acord care să crească țintele de decarbonare de la 40 la 55%, restul țintelor vechi să crească spre 40%, la fel și eficiența energetică. Se întâmplă evenimentul nenorocit din 24 februarie și brusc toată Europa realizează că suntem mult prea dependenți de sursele de energie dintr-o singură țară – Rusia”, a subliniat el, în cadrul conferinței “Proiectul Hidrogen – primii pași în România”, organizate de Energynomics.
Cifrele Comisiei Europene (CE) arată că suntem dependenți în proporție de 27% de petrolul rusesc, și de 40% în ceea ce privește gazele rusești, în condițiile în care Europa e dependentă în proporție de 90% de importurile de gaze. Dependența pe cărbune este de 50%.
”Piața energiei se schimbă dramatic. Viziunea CE este că trebuie să fim mai permisivi cu producția de energie pe cărbune, după cum susține Franz Timmermans. Dar, în condițiile în care nu vor fi afectate politicile referitoare la CO2, energia va fi mult mai scumpă, iar cuvântul de ordine va fi intrarea masivă a regenerabilelor în piață”, a mai spus Cătălin Stancu. Regenerabilele au cel mai mic cost unitar anual de producție și nu pot fi controlate de nici un mare jucător, pentru a crea dependență.
”Trebuie să trecem masiv la LNG, la biometan, care este geamănul hidrogenului verde în Europa și ar trebui să întărim ambiția care exista în Fit for 55, de 5 milioane de tone de hidrogen curat produs în 2030, și să adăugăm o cifră de patru ori mai mare. Incluzând importurile, ar trebui să avem un impact de 35-40 sau chiar 60 de miliarde de metri cubi. Circa 35% din planul de renunțare la dependența de Rusia se axează pe hidrogen. Ne așteaptă o revoluție nu doar în modul de funcționare a piețelor de energie, dar și în dezvoltarea piețelor de hidrogen. România ar trebui să fie conectată și mult mai prezentă decât în alte tehnologii, de a prelua cumva din transferul tehnologic și a încerca să devenim o forță care contează în tehnologiile de hidrogen curat”, a adăugat Stancu.
Conferința “Proiectul Hidrogen – primii pași în România”, a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: Electroservice RB, Horváth, Linde Gas, Solar Turbines.
