Europa este în război, insistă Julian Popov, membru al Fundației Europene pentru Climă și președinte al Buildings Performance Institute Europe. Pornind de aici, el îndeamnă guvernele să pregătească și să pună în aplicare strategii de război pentru reziliență energetică, având în vedere consecințele războiului din Ucraina. Durata este crucială, a explicat el într-un document public pe care l-a discutat în detaliu , la EnergynomicsTalks –”este esențial să ne concentrăm asupra măsurilor și proiectelor care ar putea produce rezultate concrete înainte de venirea iernii”.
Autor și coautor al mai multor cărți, Julian Popov a fost votat de două ori drept una dintre cele mai influente 40 de voci din politica energetică europeană. Scrie în mod regulat despre temele de actualitate, politici climatice și energetice și despre securitatea energetică. În primăvara acestui an, a lucrat la un document care prezintă câteva măsuri care ar putea pune bazele unei strategii/legislații privind reziliența resurselor primare, care ar trebui elaborate și aplicate de urgență. Inițial, analiza s-a concentrat pe situația din Bulgaria, dar ulterior a fost extinsă pentru a fi relevantă pentru alte țări, inclusiv pentru UE în ansamblu, dar nu numai.
În opinia sa, Comisia Europeană a întârziat să ia măsuri împotriva dependenței periculoase pe care Uniunea Europeană a dezvoltat-o față de importurile de energie din Rusia, mai ales în ceea ce privește “pregătirea unor strategii de urgență”. Pe de altă parte, aceasta este în principal sarcina „guvernelor naționale, a administrațiilor locale și a fiecărui om în parte”, a subliniat Julian Popov.
Avem o problemă uriașă de comunicare: „Politicienii ar trebui să aibă onestitatea să spună că războiul este război și să vină apoi cu o strategie de război”. „Nu să spună ‚e un război în Ucraina’, ci „suntem în război, suntem implicați în acest război din perspectivă energetică, din perspectiva fluxurilor de aprovizionare, în ceea ce privește inflația și atâtea altele. Totul începe cu modul în care vorbim”, susține Julian Popov.
Există numeroase modele și recomandări furnizate de Agenția Internațională pentru Energie, de Comisia Europeană, de Guvernul României și de cel al Bulgariei. Ceea ce lipsește încă este „o modalitate de a comunica aceste lucruri într-un mod mai lejer, mai atractiv și mai empatic”. Nu pentru a-i constrânge pe oameni să se conformeze, ci pentru a-i încuraja să-și schimbe comportamentul. Și atunci oamenii vor reacționa, crede el, așa cum au făcut-o în Marea Britanie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial („Dig for victory!”), „vor începe să se gândească la ce pot face ei, fiecare în parte”.
O fotografie postată de Julian pe Facebook a devenit virală și a provocat numeroase conversații la radio și televiziune (aici este originalul în limba bulgară).
Julian Popov consideră că nu eforturile legate de asigurarea ofertei vor rezolva problema energiei pe termen scurt, ci măsurile care țin de cerere. „Modul în care comunică CE nu prezintă prea multe detalii legate de privind oportunitățile pe care le oferă măsurile de eficiență energetică pe termen scurt și mediu”, scrie el în „Strategia pentru reziliența resurselor”. BPIE a calculat că izolarea mansardelor și a acoperișurilor (o măsură rapidă, simplă, cu costuri reduse) poate reduce cu până la 14% energia termică folosită la nivel rezidențial, în timp ce verificarea sistemelor de încălzire și modernizarea termostatelor cu costuri reduse pot reduce consumul de energie termică cu aproximativ 10%.”Proiectul de asistență în domeniul reglementării / the Regulatory Assistance Project (și în special Jan Rosenow) a studiat și a promovat impactul înlocuirii cazanelor pe gaz cu pompe de căldură. Un alt calcul, menționat de Julian Popov, arată că renunțarea la uscătoarele de rufe reprezintă o sursă importantă de reducere a energiei electrice (și a facturii). Tranziția masivă la utilizarea corpurilor de iluminat de tip LED, în locul celor cu incandescență este o altă soluție cu costuri reduce, dar cu impact relevant asupra consumului. Există multe soluții, multe acțiuni practice pe care oamenii le pot întreprinde, în funcție de condițiile de viață particulare.
Ca o abordare pe termen mediu, Julian Popov îndeamnă guvernele „să creeze oportunități pentru instalarea ‚haotică’ a surselor de generare din surse solară”. De obicei, guvernele tind să creadă că nu pot permite instalarea de capacități fotovoltaice sau eoliene pentru că nu există suficiente capacități de integrare a acestora în rețeaua de transport și distribuție. „Lăsați pe oricine dorește să instaleze energie solară, cu conexiune la rețea sau fără, cu stocare sau fără, cât mai repede posibil, cât mai mult posibil! Lăsați-i să se dezvolte într-un mod haotic, astfel încât să poată acoperi deficitul actual și apoi vă puteți gândi la conexiunile la rețea. Investitorii și dezvoltatorii își vor asuma riscurile, pentru că prețurile energiei sunt foarte mari. Vedem acum un boom masiv al energiei solare, [dar] problema este că încă avem proceduri de autorizare foarte lente și complicate, autoritățile sunt cele care introduc blocajele, când ar trebui ca ele să creeze oportunități pentru o autorizare cât mai rapidă”, a explicat el.
Guvernele trebuie să propună o serie de politici de gestionare și de reducere a cererii de energie, care să ajute atât sistemul național, cât și finanțele consumatorilor. Tot ce trebuie să facem este să fim deschiși și să privim situația așa cum este, să acționăm rapid și să facem față crizei, în loc să încercăm să evităm să vorbim despre ea.