Suntem obișnuiți să vedem lucrurile în anumite moduri, care s-au dovedit benefice în trecut. Atunci când lucram în sectoare izolate, totul era permanent, sau cel puțin suficient de durabil pentru a părea permanent. Acum „planul este ca în anii următori să înlocuim gazul natural cu noile gaze curate și să decarbonizăm acele părți ale economiei care nu pot fi electrificate”, cum a formulat Roxana Caliminte. “Blocurile pe gaz pe care le vom construi la CE Oltenia vor fi hydrogen-ready” (Sorin Alecu, CE Oltenia), iar “ambiția este să aducem producătorii de turbine în România, iar aici să fie un pol de unde să poată exporta și în alte țări din Uniunea Europeană” (Adrian Borotea, vicepreședinte RWEA).
Ne-am adunat, din toate sectoarele energetice, la Energy Strategy Summit 2022 pentru a discuta despre noile lanțuri valorice, pentru că “România are oportunitatea de a-și moderniza sistemul energetic, de a avea noi capacități de producție” (Cristian Bușoi). Pentru aceasta, „trebuie să ne construim încet-încet reputația că suntem în spațiu predictibil, în care să ai încredere să faci afaceri”, (Bogdan Chirițoiu). Este ceea ce își doresc și antreprenorii din România: “stabilitate legislativă și predictibilitate – dacă acestea există, sunt deschiși să facă investiții” (Florin Pop, EnergoBit). La rândul său, “Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări urmărește să creeze o infrastructură de active noi în România” (Corina Vulpeș), active care să asigure conectivitatea în zona dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră.
Am descoperit cum alinierea intereselor, industriilor și abordărilor particulare dezvăluie astăzi un nou model – neașteptat pentru cei mai mulți dintre noi, anticipat de unii. O nouă înțelegere se clădește pe faptul că toate interesele, industriile și abordările noastre nu sunt altceva decât părți ale unei imagini mai largi. („Nu există un subsector mai important decât celălalt, nu există un subsector cheie”, Silvia Vlăsceanu) Punctele noastre comune reprezintă noul punct de interes. În zonele în care ne întâlnim căutăm beneficiile viitoare. Noi linii de acțiune apar ca urmare a unor schimbări dureroase – lente, aproape imperceptibile, sau bruște, aproape de neînțeles – în ceea ce privește strategiile, poziționarea și valorile. „Vom permite proiectele hibrid” și vom încuraja proiectele de stocare a energiei electrice, a spus Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE. Aceasta pentru că “dacă avem planuri așa ambițioase pe soluții intermitente, avem mare nevoie de soluții de stocare. Totodată, trebuie să ne gândim la agregare, la parteneriate, la soluții de centrale virtuale”, a completat Zsuzsa Bereschi (Horváth).
“Este foarte important să putem accelera nu numai investițiile în regenerabile, ci și tot ce înseamnă partea legislativă”, a subliniat Sebastian Enache (Monsson Group).
Durabil, verde, ESG, circular – acestea sunt câteva dintre cuvintele-cheie care descriu această nouă imagine mai largă pe care începem să o percepem, individual și împreună. PPA-urile, hidrogenul, stocarea energiei, răspunsul la cerere sunt doar câteva dintre tehnologiile și instrumentele pe care le-am identificat ca fiind pașii potriviți spre obiectivul nostru comun – energie care să pună în mișcare o lume mai sigură pentru noi toți, acum și pe viitor. “Există soluții de asigurări și externalizare a riscului investitorului, pe toate fazele”, a explicat Ovidiu Trofin (Renomia Gallagher), „fie că vorbim de fenomene naturale, fie că vorbim de funcționalitatea eolienelor sau a componentelor unui astfel de parc”. „Nuclearelectrica este un pilon de bază pentru viitorul energetic al României” (Cosmin Ghiță), iar „Marea Neagră reprezintă o oportunitate pentru sistemul energetic național (George Niculescu), iar Ministerul Energiei pregătește legea care să reglementeze producția de energie eoliană din offshore.
Trecem de la o paradigmă la alta, a observat Gabriel Tache (Eaton Romania), de la sursele centralizate, la varianta bidirecțională “Everything as a Grid”. În prezent are loc tranziția de la o economie bazată pe consum la o economie verde și o economie circulară, a spus Sebastian Staicu (BCR), iar “perioada următoare devine din ce în ce mai intensă prin prisma cerințelor și raportărilor de sustenabilitate” (Mihai Drăghici, EY). În aceeași linie, Valentin Vasile (Schneider Electric) constată că “eficiența energetică și sustenabilitatea devin esențiale pentru companii și investitori, dar și de potențialii angajați, scorurile ESG fiind urmărite cu mai multă atenție de toată lumea”.
Totuși, înțelegerea acestei noi realități este o sarcină deloc ușoară. “Investitorii au nevoie de specialiști, dar și de multă disciplină în executarea proiectelor”, a avertizat Florin Frunză (MET România Energy). Este de datoria politicienilor, a liderilor din industrie și a experților să ofere abordarea de sus în jos cea mai adecvată pentru o adoptare mai rapidă și mai extinsă. “Investitorii și antreprenorii din România suferă de o lipsă de coordonare”, crede Cristian Pîrvulescu (Enevo Group). “Nu există nevoia de o strategie nouă, ci doar să urmărim trendurile și resursele europene și să ne coordonăm mai bine.” Aceeași soluție a fost identificată și de Cătălin Niță, Director Executiv FPPG: “Industria energetică are nevoie de mai multă coordonare”, dar problema – “lipsa unei strategii clare” – se resimte nu doar în România, ci la nivel european, în opinia sa.
De asemenea, o platformă de comunicare precum Energynomics are rolul de a oferi oportunitățile și instrumentele necesare pentru ca o astfel de înțelegere să se răspândească.
Nu este vorba doar să devenim mai preciși în modul în care percepem acest mediu într-o schimbare accelerată; mai degrabă trebuie să ne adaptăm la modul diferit în care noi înșine interpretăm și construim realitatea!
„Perspectiva generală a investitorilor străini de anvergură vizavi de investițiile în sistemul energetic din România este una pozitivă”, a spus Radu Mustață (Marsh & McLennan Companies), poziție întărită de Adrian Paraschiv (Photomate): “România se află pe un trend ascendent în ceea ce privește interesul pentru energia regenerabilă, mai ales în domeniul fotovoltaic”.
Din perspectiva noastră, avem deja aproape tot ceea ce ne trebuie, începând cu faptul că nu mai suntem orbi la propriile noastre orbiri și continuând cu finanțare, echipamente, oameni, know-how și exemple de succes verificate în alte părți. “Rămâne problematică implementarea sistemelor de smart grid care să permită adoptarea în masă a regenerabilelor în rețea” (Corneliu Bodea, Adrem), “În contextul actual, furnizorii, care sunt principalii co-semnatari clasici ai proiectelor axate pe contracte bilaterale de achiziție de energie (PPA) sunt sugrumați din punct de vedere al cash-flow-ului”, Oana Mogoi (ING Bank România), iar “perioada volatilă prin care piețele energiei trec în prezent relevă imposibilitatea de a stabili o rată de profit a investițiilor corectă pe termen lung”, potrivit lui Filimon Antonopoulos (Tallon Commodities).
Trebuie doar să dezvoltăm ochii capabili să vadă această nouă imagine mai largă. „Împreună va trebui să construim standarde de cerințe de sistem pentru ca această energie regenerabilă să poate fi adecvată la cerințele de stabilitate ale sistemului energetic cuplat la nivel european”, a cerut George Vișan, Transelectrica. Soluții există – să fie proiecte!”, a sintetizat Florin Pop. “Haideți să avem curaj, mai ales antreprenorii locali, să nu așteptăm să fie totul perfect, pentru că în timpul execuției totul este dinamic și evoluează, și haideți să fim mult mai încrezători, noi, românii, asupra viitorului energiei din România!”
