Grație propriilor resurse, România se află într-o poziție superioară majorității statelor europene, pentru care securitatea aprovizionării cu energie în această iarnă este principala grijă. Până la exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, încă depindem totuși de importuri și e nevoie de investiții în producție, pentru care autoritățile trebuie să asigure un cadru legislativ stabil și de încredere, care să nu afecteze regulile de piață. Acestea sunt câteva dintre principalele idei conturate astăzi în prima zi a Romanian International Gas Conference (RIGC 2022), la care au participat oficiali de rang înalt și experți din România și Europa.

Mai jos este o selecție a celor mai importante declarații ale zilei. Joi, 22 septembrie, este programată Ziua a 2-a, verificați Agenda!

Nicolae Ciucă, premierul României

Procesul de tranziție energetică trebuie să genereze un sistem energetic robust, modern, bazat pe extinderea și implementarea rapidă a tuturor tehnologiilor disponibile și inovatoare. Generăm, astfel, oportunități de creștere a securității energetice, de susținere a dezvoltării economice, de incluziune socială și de creare a cât mai multor locuri de muncă.

Majoritatea modelelor de bune practici arată că soluția optimă pentru accelerarea procesului de eliminare a cărbunelui este utilizarea gazului natural, iar prin creșterea treptată a ponderii gazelor regenerabile se poate realiza neutralitatea climatică până în anul 2050. Mai mult, gazul natural este considerat atât o opțiune viabilă pentru a asigura tranziția verde, cât și, similar energiei nucleare, pe care o încurajăm, o resursă vitală pentru echilibrarea rețelei electrice.

Virgil Popescu, Ministrul Energiei

Avem o reuniune ministerială mâine la Guvern, în prezența premierului, despre securitatea în aprovizionare a zonei.

Suntem invitați la 1 octombrie în Bulgaria la finalizarea lucrărilor la interconectorul Grecia-Bulgaria, care operaționalizează coridorul vertical și deschide o nouă rută de transport a gazului azer.

Cred că Legea Offshore este suficient de clară. Am avut foarte multe discuții cu privire la Legea Offshore. Eu cred că se va lua o decizie până la sfârșitul acestui an. Îmi doresc acest lucru, pentru că este o situație specială în piață. Este nevoie de gaz natural în piață și România poate juca un rol.

Producția de gaze în perimetrul Neptun Deep ar trebui să demareze la finalul anului 2026-începutul anului 2027, moment în care România va fi independentă din punctul de vedere al aprovizionării cu gaze și va exporta în regiune surplusul.

Până atunci, pregătim să folosim gazele naturale drept combustibil de tranziție, să eliminăm cărbunele. Ne dorim să punem în valoare procesarea gazelor naturale în România. România susține folosirea resurselor indigene. Noi vrem să ne dezvoltăm pe gaz natural pentru că îl avem. Trebuie scos și folosit.

Perimetrul de la Caragele Deep e în lucru și sunt convins că se vor scoate primele gaze naturale în 2024.

Franck Neel, Președintele FPPG

Fundamentele energetice se schimbă chiar în fața ochilor noștri; toate resursele energetice sunt expuse la numeroase volatilități.

Trăim cu adevărat într-un context excepțional, cu evenimente geopolitice ieșite din comun, preocupări privind securitatea energetică, dezechilibre între cerere și ofertă, modificări de reglementare și multe alte consecințe economice cauzate de inflație.

Actuala criză este o oportunitate pentru Europa de a obține o soluție permanentă pentru securitatea viitoare a aprovizionării, prin reconsiderarea strategiei atunci când vine vorba de aprovizionarea sa cu energie, concentrându-se mai mult pe propriul potențial.

Criza actuală ne arată că avem nevoie de investiții pentru a aborda cea mai mare vulnerabilitate a sistemului energetic: creșterea producției locale de energie cu resurse locale, diversificarea surselor de aprovizionare la import și avansarea în tranziția energetică.

Incertitudinea este cel mai mare dușman al unui investitor. În timp de criză, un investitor caută predictibilitate și stabilitate. Amplificarea volatilității înseamnă un obstacol în calea ieșirii din această criză.

Matthew Baldwin, Director General Adjunct, Comisia Europeană, DG Energy

Încercăm să evităm competiția între noi în UE pentru accesul la gaze naturale.

Vrem să ne asigurăm că gazul ajunge pe piață în mod obișnuit, nu vrem să intervenim pe piață.

François-Régis Mouton, Regional Director Europe, IOGP

Europa este încercată din toate punctele de vedere, inclusiv militar. Solidaritate și hotărâre, asta trebuie să arătăm. Trebuie să fim la înălțimea acestui moment.

La București ne dăm seama că Europa trebuie să fie solidară, mai ales cu Ucraina. E o situație complicată, nu știm cât va dura această situație, tot ce putem face este să luăm cele mai bune măsuri posibile, în ce măsură putem. Trebuie să ne diversificăm sursele de energie în general. Trebuie să profităm de oportunități și să găsim soluții comune.

În UE trebuie să îi protejăm pe consumatorii cei mai vulnerabili, nu doar în iarna ce urmează, ci în general.

Marea Neagră are un rol foarte important de jucat pentru a ne diversifica sursele și a ne crește producția internă și pentru a ne consolida autonomia în Europa.

Există un aspect unde UE nu trebuie să facă compromisuri: ambițiile noastre de mediu.

Cristian Bușoi, europarlamentar

Trebuie să ne adaptăm rapid la această nouă situație și să luăm decizii grele, dar necesare pe termen scurt. Trebuie ca măsurile să fie în favoarea cetățenilor europeni. Agresiunea Rusiei complică situația. Toate opțiunile trebuie analizate atât timp cât nu pun în pericol obiectivele noastre climatice și strategice.

Trebuie să analizăm sursele interne din UE. De exemplu, în ceea ce privește România, Marea Neagră are multe resurse care ar putea să consolideze securitatea energetică și trebuie să ne concentrăm pe extracția acestor resurse. Producția europeană respectă cele mai înalte standarde de mediu.

Gazele naturale sunt foarte importante pentru economia Europei. Trebuie ca statele membre să atingă țintele 2030 și ne așteptăm ca gazele naturale să joace un rol important în tranziția energetică, mai ales cu țintele de decarbonare asumate până în 2050.

Axel Ghanimi, Senior Consultant, EMERTON

România este una dintre țările care au avut o abordare foarte protectoare. Măsurile adoptate de România sunt în general incompatibile cu propunerile UE, în special în ceea ce privește intervențiile pe piața angro și reglementarea marjelor de profit.

CE nu susține intervenția pe piață, cel puțin nu pe piața angro. De asemenea, vedem că România a introdus o taxă suplimentară pe energie și gaz peste nivelul recomandat de UE, de 33% din profit.

Unele state au introdus vouchere pentru consumatorii vulnerabili, alte țări au scăzut taxele și impozitele legate de energie.

Măsurile luate de România ar putea duce la efecte nedorite pe piață. Plafonarea marjelor angro va afecta capacitatea României de a importa gaze, in perioada în care e nevoie cel mai mult, iarna. Este posibil ca astfel de măsuri să aibă un impact grav asupra securității aprovizionare pentru iarna 2022/23

Efecte posibile – ieșirea unor furnizori din piață, ceea ce pune în pericol securitatea aprovizionării.

România este singura țară europeană care are măsuri de acest calibru. Sunt măsuri care trebuie urmărite de toți actorii din domeniu și pot apărea probleme legate de securitatea aprovizionării, distorsiuni ale pieței. Plafonarea marjelor poate duce, de asemenea, la probleme de aprovizionare.

Axel Scheuer, Head of Energy & Climate Policy, IOGP Europe

Încrederea și stabilitatea jocului sunt esențiale pentru investitori. Sprijinul direct nu înseamnă reducerea prețurilor, pentru că dacă plafonăm prețurile, gazul nu va ajunge acolo unde e nevoie cel mai mult de el. Când guvernul intervine asupra prețurilor, investitorul se va retrage. Avem nevoie pe termen lung să se ia deciziile bune, ca peste câțiva ani Europa să fie aprovizionată cu o cantitate suficientă de gaze.

Eric Stab, Președinte & CEO, ENGIE România

În ciuda producției interne de gaze, deși e al doilea producător de gaze naturale din UE, România a avut mereu nevoie de importuri. Situația va rămâne așa până la realizarea proiectului Neptun Deep.

Dacă avem o iarnă blândă, ne putem descurca fără importuri, doar cu producția națională. Totuși, dacă consumul depășește 50 de milioane de metri cubi pe zi, vom avea nevoie de importuri. În cazul unei ierni foarte grele, putem avea un consum care să depășească 55 de milioane mc și să ajungă la 60 milioane de metri cubi pe zi. În situația asta, am avea nevoie de importuri și mai mari ca să satisfacem cererea.

Problema cu care ne confruntăm azi, în special cu adoptarea OUG de la 1 septembrie, e că traderii nu mai sunt stimulați să furnizeze gazul în România. Cu acea marjă de 2%, feedback-ul pe care îl primim e: de ce să mai trimitem gaz în România? E o problemă care ne îngrijorează. Există un risc de aprovizionare dacă nu ne asigurăm că gazul va ajunge în România.

Ca să cumpărăm gaz, trebuie să putem finanța achizițiile. Din păcate, una dintre marile probleme cu care se confruntă furnizorii e că sunt foarte solicitați din punct de vedere financiar. Unul dintre elementele-cheie ale schemei din România e că furnizorii pre-finanțează schema de suport a statului. Din noiembrie anul trecut, întreaga povară a pre-finanțării acelor scheme e pe furnizori. Din păcate, compensarea acestei pre-finanțări se face încet și ne confruntăm cu discrepanțe între ceea ce ni se datorează și ceea ce se plătește. Aceasta creează o presiune financiară asupra furnizorilor și generează un risc asupra securității furnizării.

Volker Raffel, CEO, E.ON România

Investitorii au nevoie de încredere, stabilitate, predictibilitate.

Avem 2 provocări acum: provocarea geopolitică din est și siguranța aprovizionării din această iarnă. Trebuie să rezolvăm stabilitatea sistemului chiar acum. Producătorii de stat încă nu vând electricitate pentru la anul. Lucrurile trebuie să se schimbe curând, pentru că nimeni nu poate încheia contracte de furnizare pentru 2023. Trebuie să găsim o soluție cât de curând.

OUG 119/2022 trebuie corectată în procesul de vot în Parlament. Compania noastră are obligația legală să livreze clienților și la anul. Azi cumpăr energie la prețul pieței. Prin lege, e interzis să încarc clientul cu costuri și nu primesc întreaga sumă, ceea ce e definiția pierderii, prin lege. Putem rezolva situația.

Cristian Popa, Membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României

Perspectiva BNR în contextul șocului prețurilor la energie, care e și un șoc inflaționist. Ultimele cifre indică 15,4% rata anuală a inflației. Peste jumătate vine din prețurile la energie. Fără scheme de plafonare, inflația ar fi fost de peste 20%.

România are noroc ca e relativ independentă energetic. Altfel se pune problema când 70-80% din energie ți-o produci în țară.

Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

Am atras atenția că există riscuri pentru furnizori legate de condițiile de piață, ținând cont de prețurile la care se cumpără energia și dificultățile de finanțare.

Diferențe foarte mari față de ce s-a aplicat în România (față de recomandările Comisiei Europene – n.r.) nu sunt și suntem chiar pionieri în anumite domenii. Faptul că sunt anumite semne de întrebare, sunt convins că se poate interveni în Parlament, pentru a se armoniza cu prevederile sau regulamentele care urmează să se ia la nivelul CE.