Cinci consorții de companii din China au depus oferte preliminare și neangajante pentru derularea proiectului hidrocentralei Tarnița, fiind singurii investitori relativ interesați de această construcție, a consemnat Mediafax. Potrivit agenției citate, potenţialii investitori sunt consorţiile formate din China Huadin Engineering şi Guizhou Wujiang Hydropower Development, din Huaneng Lancang River Hydropower şi Hydrolancang International Energy, din China Gezhouba Group Company şi Wu Lingpower Corporation, Sinohydro Holding şi Power China Huadong Engineering Corporation, şi din Hanergy Holding Group şi Hanergy Holding Europe Cooperatief.

Construcția ar trebui să debuteze în 2016, și ar putea dura în jur de 5-7 ani, specifică firma de proiect, Hidro Tarnița. Capacitatea instalată ar urma să atingă 1.000 MW, cu patru grupuri de producție. Pentru impulsionare, în august 2014, Guvernul a aprobat mai multe scutiri de taxe pentru hidrocentrala în discuție: a taxei de cogenerare, a achiziției de certificate verzi, a tarifului pentru transportul energiei, a tarifului pentru serviciul de sistem, a apei utilizate în procesul de producție a electricității, a taxelor pentru terenurile scoase din circuitul agricol şi din fondul forestier national. Aprobarea Comisiei Europene este, totuși, necesară. Proiectul este creionat cu statul în poziția de entitate majoritară, cu 51% participație.

Finanțarea capitalului social, o provocare pentru Guvern

Mai mult companii energetice de stat ar fi trebui să devină parte a acționariatului companiei de proiect pentru investiția estimată la 1,1 miliarde de euro. Hidro Tarniţa a fost înfiinţată în 2013 cu un capital social de 115.000 lei şi doi acţionari, Complexul Energetic Hunedoara (CE Hunedoara) şi Electrica.

Capitalul trebuia majorat cu 75,6 milioane de lei prin emiterea de noi acţiuni către Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia (câte 8,9 milioane de lei), Hidroelectrica (31,3 milioane de lei), CE Hunedoara şi Electrica (câte 8,8 milioane de lei), în două etape, până la 30 aprilie (în cuantum de 30%) şi 31 decembrie 2014, amintește Mediafax.

Hotărârile AGA ale Nuclearelectrica şi CE Oltenia de participare la majorarea de capital au fost însă contestate la tribunal de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar. În plus, Guvernul a constatat, conform unui document obţinut de agenția de presă menționată, că, în care instanţa ar respinge contestaţia, hotărârile respective nu mai produc efecte deoarece nu au fost aplicate, conform procedurii legale, în termen de un an de la data adoptării lor.

Mai mult, participarea Romgaz a fost amânată de fostul Departament pentru Enegie, la cererea acţionarilor minoritari. În acelaşi timp, CE Hunedoara a vărsat doar avansul de 30% până la expirarea perioadei de subscriere, din 30 aprilie 2014, dar nu a mai achitat restul de bani, cu termen până la 31 decembrie 2014, din cauza situaţiei financiare dificile, având plăţi restante către buget şi alţi creditori de 368,2 milioane de lei. În aceste condiţii, Guvernul ia în calcul varianta ca CE Hunedoara să fie somată să achite restul de 6,1 milioane de lei, procedură prevăzută de Legea societăţilor comerciale, scrie Mediafax.

SAPE ar putea prelua participațiile CE Hunedoara la Tarnița, dar proiectul nu câștigă în siguranță

Dacă somația nu are efect, Guvernul intenționează să anuleze acţiunile subscrise şi nevărsate de către CE Hunedoara şi să emită noi acţiuni în locul celor anulate, care să fie vândute acționarilor existenți, adică, aproape sigur, Societății de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), înfiinţată prin divizarea parţială a Electrica Bucureşti, companie care doar încasează dividende din participațiile deținute de statul român la firme din energie.

„Vânzarea acţiunilor subscrise şi nevărsate ar implica: Realizarea unui raport de evaluare şi situaţia în care adjudecatar al licitaţiei să fie unul din participanţii la procedura de selectare a investitorilor pentru realizarea hidrocentralei, ipoteză de natură să schimbe complet scopul procedurii de selecţie a investitorului, respectiv selectarea unui investitor care să participe la finanţarea şi la implementarea integrală a proiectului de realizare a centralei, alături de acţionariatul român”, se arată în document.

Din păcate, incertitudinile din jurul încasărilor financiare ale SAPE „conduc la concluzia că SAPE nu poate să susţină, ca entitate unică, proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, iar participarea acesteia la proiect produce pierderi societăţii, întrucât la momentul acesta nu pot fi anticipate sau cuantificate eventuale avantaje financiare sau alte beneficii pentru SAPE decurgând din participarea la proiect”, este avertismentul din document.

Neavând în prezent alte soluţii şi neputând miza nici pe Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, Guvernul va cesiona către SAPE acţiunile nou-emise, „cu asumarea consecinţelor asupra SAPE”, şi va încerca, prin ministerele Energiei şi Economiei, să identifice noi potenţiali investitori din rândul companiilor de stat, din domenii adiacente producţiei de electricitate, exemplul indicat în acest sens în document fiind compania Transelectrica.

Această variantă poate fi însă un eşec, având în vedere că presupune ca Transelectrica, cu atribuţii de transportator, să fie implicată într-o companie cu atribuţii de producere a energiei electrice. În ultimii ani, Guvernul a tot mutat Transelectrica şi Transgaz între diferite ministere, după ce Comisia Europeană a impus României separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.