Asigurarea securității aprovizionării cu energie nu va putea fi soluționată în următorii 50 de ani, iar prețurile vor continua să crească. Nici Chișinăul, nici Bucureștiul nu au forța de a influența aceste evoluții, care depind de alți factori, spune Andrei Spînu, Viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Republicii Moldova, la conferința “Regional Approach – Chișinău”, organizată de Energynomics.

”Problema energetică nu se va rezolva în niciun fel în următorii 50 de ani. Prețul va crește în continuare și este clar că nevoile sunt mai mari, mai ales că sunt la pachet cu tendința de a decarboniza globul. Există așteptări pentru regăsirea echilibrului pe piața energetică și cred că ar trebui să îl găsim cât mai repede. Dar, evident că nu vom găsi echilibrul la Chișinău și poate că nici în România, pentru că sunt alți factori care îl influențează. Dar, odată cu revenirea la echilibru, va trebui să revedem toată strategia din domeniul energetic ca să luăm deciziile cel mai bune”, afirmat Spînu.

Viceprim-ministrul a spus că, din punctul lui de vedere, dependența îndelungată de un singur furnizor a fost o greșeală strategică, însă conjunctura de pe piață este în acest moment ”foarte nepotrivită” pentru a face reforme. Cu toate acestea, guvernul de la Chișinău a inițiat o serie de măsuri destinate asigurării resurselor energetice pentru economie și populație. Republica Moldova este dependentă aproape integral de livrările de gaze din Rusia și folosește gazele atât pentru încălzire, cât și pentru producerea energiei electrice. În ultimii doi ani, prețul gazelor a crescut semnificativ și este pe punctul de a crea o problemă socială.

”Urmează șase luni de iarnă pentru toată regiunea și va fi una complicată. Nu cred că cineva are răspunsuri clare, dar împreună ar trebui să putem trece peste ea. Pentru noi, problema energiei devine una socială, nu una tehnică, și asta pentru că este influențată de tarife”, a adăugat Spînu.

Republica Moldova a început, în octombrie 2021, să deruleze primele sale tranzacții cu energie pe piața internațională și a stabilit prin lege obligativitatea constituirii unor rezerve strategice de energie. În următorul an și jumătate, Moldova intenționează să implementeze strategia de unbundling în domeniul transportului de energie, cu scopul de a-și crea o piață energetică funcțională și transparentă.

”Ce trebuie să facem în perioada următoare este să ne asigurăm că avem o piață a gazelor și în Republica Moldova. Sperăm ca situația din piața energetică să se liniștească și să avem cât de cât o competiție în acest domeniu. În domeniul energiei, regulile de piață au fost amânate cu doi ani și dacă ar fi fost implementate la timpul potrivit, ar fi fost o situație mult mai benefică decât este acum. Am credința că unele lucruri trebuie forțate de către stat, altfel se murează cu anii”, a precizat Spînu.

Tot anul trecut a devenit operațional gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, iar statul a introdus obligativitatea ca firmele să se aprovizioneze cu energie din cel puțin două surse. Începând cu luna mai, Moldova importă circa 30% din necesarul de energie din Ucraina. Tranzacțiile comerciale cu energie din România sunt însă îngreunate de prețurile extreme de pe piața din București și sunt incomparabile cu cele obținute din Ucraina. Spînu a afirmat totuși că guvernul de la Chișinău a inițiat discuții cu operatorul pieței de energie OPCOM pentru crearea unei burse similare în Republica Moldova.

”Suntem în discuții la nivel avansat cu OPCOM, pe care vrem să îl aducem în Republica Moldova. Înțeleg că ANRE din România a emis avizele pentru tranzacțiile transfrontaliere. Eu am spus de mai mult timp că firmele energetice românești ar trebui să fie mai curajoase să vină în Republica Moldova și am văzut un pic de curaj la Bursa Română de Mărfuri și cam atât. Vă rog să încercați să fiți mai prezenți!”, a îndemnat Spînu.

În încercarea de a diminua dependența de importurile de energie, guvernul de la Chișinău a început lucrul la o strategie energetică cu bătaie până în 2050, care să permită companiilor de stat și private să aibă o predictibilitatea cât mai mare asupra afacerii și a cadrului legislativ. Până în 2025, țara și-a stabilit atingerea unui nivel de energie regenerabilă de 30% și intenționează să atragă investiții pentru capacități de producție cu o putere cumulată de 400 MW. Potrivit lui Spînu, interesul pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe clădirile rezidențiale este uriaș, volumul acestora dublându-se în luna august. Până la sfârșitul anului, Spînu estimează o creștere de cel puțin 300% față de anii anteriori.

O altă dificultate este produsă de eficiența energetică scăzută la nivelul țării, din cauză că investițiile în anvelopările clădirilor au fost întârziate. Pe de altă parte, clienții și-au pierdut încrederea în viabilitatea sistemelor centralizate de furnizare a agentului termic, dar guvernul de la Chișinău a introdus în legislație obligativitatea ca instituțiile publice să se rebranșeze.

Moldova intenționează să fie activă și în zona stocării gazelor iar cele mai promițătoare proiecte sunt derulate în parteneriat cu Ucraina, pentru a-și securiza capacitatea de extracție din depozite, mai degrabă decât volume mari, care nu se impun dat fiind consumul redus la nivelul țării. Infrastructura ucraineană este superioară celei românești, atât din perspectiva capacității de înmagazinare, cât și a volumelor care pot fi extrase din depozite într-o perioadă scurtă de timp.

”Noi nu avem consumuri foarte mari de gaz, dar odată stocat, vrem să știm că îl putem scoate repede. Dacă depozităm gaze în România, s-ar putea să nu putem extrage volumele de gaz într-o perioadă scurtă de timp. Ucraina are capacități de stocare extrem de mari, și, deși în această perioadă există o serie de riscuri, din punct de vedere tehnic, Ucraina e mult mai pregătită pentru astfel de tranzacții. În curând vom începe tranzacții de tip backhaul cu Ucraina iar acest lucru va deschide noi oportunități, inclusiv pentru stocarea de gaze în România sau Ucraina”, a mai spus Spînu.

Conferința „Abordare Regională Chișinău” a fost organizată de Energynomics cu susținerea partenerilor noștri: BRM East Energy MD, Huawei, Kawasaki Gas Turbine Europe, Schneider Electric, Transelectrica, Transgaz.