Interviu cu Ana Maria Matei, director general adjunct E.ON România
E.ON România desfășoară programe de internship, preponderent orientate către practică în interiorul companiei, conform curriculei universitare, pe intervale scurte de timp (în funcție de curricula fiecărei universități). În 2014, de exemplu, au desfășurat stagii de internship în cadrul E.ON România un număr de 60 de studenţi din diverse unități de învățământ superior. Ne dorim să avem candidaţi bine pregătiţi, motivaţi, dornici de dezvoltare profesională, cu un grad ridicat de mobilitate, creativi şi cu deschidere spre performanţă.
Care sunt obiectivele principale ale acestor programe?
Scopul principal este sprijinirea studenților pentru aplicarea practică a cunoștințelor teoretice, dar şi a mediului universitar, prin calibrarea acestuia cu necesităţile mediului privat (așteptări, oportunități, capabilități etc.). Desigur, importantă pentru noi este şi identificarea unor posibili candidați pentru programele de dezvoltare pe care le oferim tinerilor absolvenți.
Care sunt persoanele cu cele mai mare șanse de a fi admise într-un asemenea program de internship?
Sunt vizaţi în principal studenţii/masteranzii de la specializările cu profil apropiat de cel al companiei noastre (de exemplu, inginerie şi economic). Pentru noi este foarte important ca practicantul să folosească perioada respectivă pentru dezvoltarea sa personală şi profesională, iar noi să putem astfel identifica potenţiale talente.
În ce constau aceste programe?
Este vorba despre stagii de practică (3 săptămâni, până la 3 luni), în cadrul cărora fiecare student este alocat unui departament, cu un coordonator de practică. În funcţie de specificul activităţii şi de profil, practicantul este implicat în activitatea curentă.
În ce fel sunt atrași potențialii participanți? În ce fel comunicați programele de internship?
Stagiile de practică se realizează în urma solicitărilor individuale primite de la studenţi sau pe baza unor colaborări cu universităţi-ţintă, precum Universitatea Gheorghe Asachi – Iași, Universitatea de Petrol si Gaze – Ploiești, Universitatea Tehnică – Cluj Napoca, dar și o serie de colegii tehnice.
Ce efort de timp (oră muncă/angajat) presupun aceste internshipuri?
La o medie de 4-6 ore de practică pentru student / zi, revin circa 2 ore pentru coordonator / zi.
Ce rată de succes – raportat la obiectivele companiei – au înregistrat aceste programe? Aveți o persoană care se ocupă exclusiv de aceste programe?
De la an la an, solicitările de stagii de practică cresc, la fel şi numărul candidaţilor la poziţii vacante, ceea ce denotă faptul că avem pe piaţă o imagine de angajator foarte bună.
De exemplu, E.ON oferă tinerilor absolvenţi (în principal, de la profilul de inginerie, dar, de la an la an, profilul poate fi extins în funcţie de nevoile companiei) un program de dezvoltare complex, derulat pe parcursul a 24 de luni, perioadă în care cei selectaţi sunt angajaţi ai companiei noastre.
Programul presupune parcurgerea a 4-6 stagii în diferite departamente/divizii, atât la sediu, cât şi în alte regiuni, participanţii fiind implicaţi în diverse proiecte multidisciplinare. Pe toată perioada programului un specialist HR le oferă sprijin permanent şi le monitorizează parcursul în cadrul companiei, facilitându-le relaţia cu un mentor, un angajat cu experienţă din companie.
Tinerii care fac parte din acest program de dezvoltare beneficiază de consiliere şi suport în dezvoltarea personală, iar la sfârşitul programului sunt sprijiniţi să identifice oportunităţi pentru continuarea carierei în cadrul E.ON România.
Cum arată piața muncii, din perspectiva potențialului de forță de muncă pentru E.ON România?
Nivelul de implicare/dedicare în pregătirea teoretică a scăzut foarte mult în ultimii ani, astfel că de pe băncile facultăţii ies tot mai mulţi absolvenţi demotivaţi şi fără planuri de carieră bine conturate, care să îi ajute în procesul obţinerii unui loc de muncă.
În plus, observăm o lipsă acută de capabilităţi de comunicare adecvate, de implicare în propria dezvoltare şi de abilităţile menite să pună în valoare imaginea proprie la un interviu de angajare. Există, în numeroase cazuri, o prăpastie între pregătirea universitară şi realităţile unei companii private, în mod special multinaţională.
