Volumul mare de fonduri disponibile pentru industria energetică din România și valul de proiecte noi care se pregătesc în prezent pun pe tapet o chestiune puțin discutată în anii din urmă: numărul, calitatea și forța unor antreprenori generali locali. Pentru a încerca să aflăm mai multe și să înțelegem câte ceva despre aceștia am discutat cu Ciprian Păltineanu, director general al INSPET SA, o companie de tradiție, conectată în același timp la noile tendințe.
Stimate domnule Ciprian Păltineanu, cum arată astăzi piața de antreprenori generali din România și unde se plasează INSPET în acest segment?
Istoria antreprizelor de construcții montaj proiecte pentru fluide – similar cu cea a antreprizelor de construcții rutiere, căi ferate, construcții civile etc. – se întinde pe o perioadă de peste 70 de ani în România. Inițial organizate pe criterii geografice și acționând în sistemul economiei planificate, în perioada de înainte de 1989, aceste companii au trecut prin transformări majore odată cu introducerea principiilor economiei capitaliste. Multe asemenea companii nu au reușit să se adapteze noilor paradigme economice, ieșind de pe piață. Au fost însă și excepții notabile, de companii cu renume, care au reușit să se reinventeze și să rămână în continuare în topul industriei de profil. Pe lângă aceste companii cu tradiție, au mai apărut o multitudine de noi jucători – mai mici, companii nou înființate, respectiv medii și mari, companii din domenii conexe, care au decis să își extindă activitatea și în segmentul de piață al proiectelor pentru fluide – energetice sau apă – din rațiuni de complementaritate sau oportunitate. Și evoluția acestor noi jucători este neuniformă, în funcție de condițiile pieței și de aspectele specifice ale fiecărei companii – dotare tehnică și de personal, experiență în managementul proiectelor, acces la finanțare, capacitate și grad de încărcare etc.
INSPET se numără printre companiile cu tradiție care continuă să livreze performanță la cel mai înalt nivel, consecvent, în industria care ne-a consacrat. Am aniversat peste trei decenii ca și companie independentă, moștenind experiența predecesorilor acumulată neîntrerupt încă din 1950, timp în care am fost constant în topul proiectelor de fluide, peste 20 de ani fiind clasați pe primul loc național în ceea ce privește obiectul principal de activitate. În ultimii 30 de ani, am executat peste 300 de proiecte importante în valoare totală de peste 3 miliarde de euro, înregistrând venituri de peste 1 miliard de euro, plătind la timp peste 200 de milioane de euro în taxe, impozite și contribuții la bugetul de stat și investind peste 50 de milioane de euro în noi capacități de producție și alte bunuri de capital.
Care sunt tipurile de lucrări pe care le puteți administra și pentru ce categorii de beneficiari?
Recenta experiență din cadrul proiectului de importanță strategică europeană BRUA ne-a demonstrat faptul că INSPET este capabil să abordeze proiecte de amploare, coordonând asociați și subcontractori cu activități variate, cu constrângeri semnificative de timp și buget și să le ducă la bun sfârșit în cele mai dificile conjuncturi socio-economice, precum în timpul pandemiei de COVID-19. Ca lider de asociere pentru activitatea de construcții-montaj a 180 km de conductă DN800 PN63 și a trei stații de comprimare gaz natural, în cele din urmă responsabil în fața beneficiarului pentru execuția proiectelor, preluând atunci când este nevoie în plus față de lucrările asumate în nume propriu inclusiv execuția lucrărilor de la asociații sau subcontractorii care din diverse motive nu au reușit să își respecte obligațiile contractuale. Astfel, implicarea INSPET într-un proiect este o garanție pentru beneficiar că termenii contractuali vor fi respectați întocmai.
După BRUA, cele mai mari proiecte finalizate au fost stațiile de comprimare din cadrul dezvoltării sistemului național de transport gaze naturale în zona de nord–est, cu beneficiar Transgaz și stația de uscare de la Bilciurești, cu beneficiar Depogaz.
Putem aborda proiecte de orice anvergură; pentru eficiență optimă, țintim proiecte de până la 100 milioane de euro anual, în parteneriat cu alte companii reputate, complementare, pentru beneficiari companii de energie deținute majoritar de stat, companii de utilități publice, companii multinaționale de energie din țară și din străinătate, autorități publice centrale și locale.
Sectoarele de activitate tradiționale sunt conductele magistrale și instalațiile complexe de fluide energetice la înaltă presiune, rețelele inteligente de distribuție gaze naturale, apă și canalizare, cu instalațiile aferente. În funcție de cerințe, ne implicăm și în proiecte de construcții civile sau de prefabricare confecții și profiluri metalice pentru construcții de infrastructură industrială, rutieră sau feroviară.
Capacitate managerială, expertiză inginerească, putere financiară, acces la forță de muncă bine calificată – care dintre aceste aspecte este mai problematic astăzi în România și care sunt soluțiile INSPET?
În general, tindem să fim cei mai critici cu cei mai apropiați și dragi, de aceea îmi permit să abordez în mod critic, însă întotdeauna constructiv, vulnerabilitățile economiei românești.
La nivel național, observăm probabil un anumit deficit din fiecare dintre aspectele menționate. Din păcate, mai sunt și altele. Consider că printre cele mai sensibile aspecte, care pot afecta negativ performanța economică națională, se numără climatul de afaceri, etica muncii și – într-o anumită măsură – sistemul de achiziții publice.
În ceea ce privește climatul de afaceri, avem nevoie de mai multă stabilitate și predictibilitate legislativă (regulile jocului nu se pot schimba peste noapte, pentru a permite definirea unor planuri de afaceri multianuale). Este imperativă dezvoltarea unei mentalități pro business, de parteneriat corect între stat și mediul de afaceri privat (în baza respectului reciproc și a unui dialog onest, axat pe interesul național în sens larg) și combaterea standardelor duble (regulile trebuie să fie aceleași pentru toți, iar întreg mediul de afaceri trebuie să excludă companiile sau afaceriștii neserioși).
Ne implicăm în consultările publice, atât prin diversele asociații profesionale sau patronale ai căror membri suntem, cât și instituțional, în calitate de mare contribuabil, cu propuneri de soluții care din punctul nostru de vedere pot oferi o rebalansare echitabilă a mediului de afaceri. Din păcate, simțim că multe asemenea consultări sunt pur formale și mediul de afaceri încă nu reușește să își găsească poziția de partener de dialog al statului.
Etica muncii este la ora actuală o vulnerabilitate, care însă – dacă este adresată corespunzător, după cum vedem că profesioniștii români pot performa la înalt nivel în străinătate – poate să devină un punct forte și să ne propulseze în elita Europei. Avem nevoie să muncim și nesupravegheați cu aceeași concentrare, calitate, ritm și responsabilitate ca și cum am fi supervizați, să creștem productivitatea și eficiența muncii, să combatem risipa de resurse, inclusiv a timpului, dar și de un focus sporit pe muncă în echipă și colaborare. În oglindă, din partea companiilor, este nevoie și de un sistem de remunerare motivant și echitabil, care să reflecte performanța colectivă și cea individuală.
Am implementat programe de evaluare și remunerare în funcție de performanță, programe pe care le calibrăm în mod constant pentru a obține maximum de angajament. INSPET este de asemenea printre companiile ce au implementat un program de acțiuni (stock incentive plan) pentru motivarea personalului cheie.
În ceea ce privește sistemul de achiziții publice, foarte benefic în rolul său de a asigura o platformă nepărtinitoare care să permită selectarea celei mai bune oferte ca raport calitate-preț, suferă însă în practică, în anumite cauze, de interpretări discreționare care tind să defavorizeze anumiți ofertanți în beneficiul altora, periclitând însă scopul sistemului, de a avea proiecte și lucrări de calitate, finalizate cu succes, la cel mai bun preț posibil.
O multitudine de proceduri de licitații publice în SEAP au cerințe de calificare neuniforme, la latitudinea autorităților contractante și a consultanților acestora, uneori prea laxe, alteori extrem de stricte, fără a interpreta în sens acoperitor lucrările similare. De exemplu, în unele cazuri nu există criterii privind situația economică și financiară a ofertanților, deși lucrările de anvergură necesită un efort financiar semnificativ, care pot pune în dificultate companiile insuficient capitalizate, totodată întârziind sau blocând execuția. Alteori, sunt cerințe simbolice de capacitate tehnică și profesională, care de cele mai multe ori se acoperă prin intermediul unor terți (uneori companii din străinătate cu mai puțină activitate, care oferă susținere în mod formal) care în realitate nu execută nimic din lucrare. În alte cazuri, cum ar fi lucrările de apă sau termoficare, cerințele devin însă nejustificat de stricte: deși lucrările de infrastructură de gaze naturale sunt de o complexitate mult mai ridicată (implicând fluide combustibile la presiuni înalte), acestea nu sunt recunoscute ca fiind similare, în consecință sunt excluși ofertanți serioși, cu experiență, perfect capabili să execute lucrările respective.
Cerințele de detaliu împinse la absurd referitoare la ofertele tehnice – documente care devin foarte stufoase – lasă un grad mare de subiectivitate care permit autorităților contractante să descalifice abuziv, pe motive formale, ofertanți companii serioase care au făcut mici greșeli, în cele 1.200-1.400 de pagini pregătite în cele 2-3 săptămâni avute la dispoziție pentru depunerea ofertei.
De asemenea, în cazul aplicării punctajelor subiective, este în realitate dificil spre imposibil să se diferențieze care oferte tehnice prezintă foarte bine, care satisfăcător și care nesatisfăcător programul de execuție.
Recomandăm găsirea unor modalități de obiectivizare a întocmirii caietelor de sarcini și a evaluării ofertelor, care să nu permită calificarea ofertanților în realitate nepregătiți pentru genul respectiv de lucrări, și nici descalificarea sau depunctarea companiilor serioase, cu experiență dovedită de execuție lucrări, pe motive pur formale.
Care este potențialul pe care îl oferă pentru dumneavoastră industria de petrol și gaze din România și din regiune?
Moștenind o tradiție de 70 de ani în infrastructura de fluide energetice, industria românească de petrol și gaze este parte din ADN-ul nostru: rămânem atașați de marile proiecte strategice care țintesc dezvoltarea infrastructurii de extracție, procesare, transport și depozitare hidrocarburi pentru securizarea resurselor energetice. Privim cu interes în special la dezvoltarea noilor resurse gazeifere, unde România se poate poziționa ca un jucător important, atât offshore, cât si onshore, cât și la dezvoltarea infrastructurii de producție, transport și stocare hidrogen.
Mai există potențial de dezvoltare a infrastructurii de gaze naturale din România, din perspectiva obiectivelor de decarbonare a societății?
INSPET este o companie care evoluează constant; suntem pregătiți să participăm la tranziția climatică, fiind semnatari ai Pactului Climatic European. Avem ținte proprii de limitare a amprentei de carbon, atât pentru lucrările de investiții în regie proprie, cât și – acolo unde este posibil, din perspectiva beneficiarilor – în cadrul lucrărilor pentru terți. Investim în infrastructura de producție energie electrică din surse regenerabile și explorăm o potențială extindere și către lucrări de construcții-montaj în acest sector de activitate.
Pe de altă parte, chiar dacă excludem în prezent actuala conjunctură geopolitică (război în Ucraina, nearshoring, inflație, pandemie), tot apar trei aspecte care trebuie tratate simultan:
- abordarea strategică referitoare la reducerea încălzirii globale,
- abordarea strategică și tactică referitoare la reducerea dependenței energetice a Uniunii Europene și
- abordarea strategică și tactică de încurajare a competitivității industriale și economice a UE.
În consecință, cred cu tărie că dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din România este obligatorie, atât din considerente strategice (pentru a securiza cât mai rapid și cât mai sustenabil furnizarea de energie ieftină în România și Europa, urmând ca mai apoi să se facă un reglaj fin din perspectiva mixtului energetic și a instalațiilor de captare și stocare carbon pentru a reduce amprenta climatică), dar și din considerente de igienă socială (conform Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă, accesul populației la energie mai ieftină și mai curată este necesar și din perspectiva reducerii inegalităților între rural și urban și între diversele clase sociale).
România, dar de fapt întreaga regiune, are nevoie de capacități sporite de stocare a gazelor naturale, cu cicluri mai scurte și mai eficiente de injecție/extracție. Ce potențial de business vedeți în acest segment?
În primul rând, este nevoie de noi depozite de înmagazinare. Cu cât mai multe, cu atât mai bine – nu cred că la acest moment dat, în Europa, există o țară care poate spune că are o capacitate prea mare de înmagazinare, iar România este – cu câteva excepții – încă mult în urma majorității țărilor din regiune. Ungaria, Polonia, Austria au capacități de înmagazinare de ordinul multiplilor față de România.
Mai apoi – pentru că doar înmagazinarea nu este suficientă – este nevoie de instalații de comprimare și tratare/uscare a gazelor naturale, pentru a asigura și un debit optim de injecție/extracție și implicit cicluri mai reduse.
Vă interesează, vedeți un rol potențial pentru INSPET în stocarea și transportul de hidrogen?
Lucrăm la o serie de proiecte legate de hidrogen, atât din perspectiva de cercetare, cât și de investiții. Deși suntem o companie relativ mică – dacă ne comparăm cu societățile din energie cu capital majoritar de stat sau cu investitorii internaționali – am alocat un buget important pentru aceste lucrări și sperăm să vedem un ecosistem mai lărgit, care să colaboreze în limite concurențiale pentru a spori șansele de succes și competitivitatea internațională a industriei domestice care se conturează, mai mulți utilizatori finali și – de ce nu – la un moment dat și o fabrică de electrolizoare made in România.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din octombrie 2022 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.