Numărul de prosumatori din România a ajuns la 20.000, iar până la sfârșitul anului viitor ar putea crește de cinci ori, până la 100.000, pe fondul interesului ”enorm” de a avea propriile capacități de generare a energiei și de a evita plăți suplimentare la facturile de electricitate. Vestea bună este că suntem într-o perioadă în care piața aduce în mod natural sume consistente în acest domeniu, a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), în cadrul conferinței „Noul val de regenerabile”, organizate de Energynomics.

”Cu siguranță va exista un interes pentru investiții în partea de producție a energiei din surse regenerabile și din partea consumatorilor, atât industriali, cât și casnici. Vedem că deja există un interes din partea casnicilor. Am ajuns la peste 20.000 prosumatori, care cumulează o capacitate instalată de 180 MW, iar până la finele acestui an cifra ar putea să ajungă la 30.000 de prosumatori. Există premise ca până la sfârșitul anului viitor să ajunge la 100.000 de prosumatori. Interesul este enorm”, a spus Bege.

El a adăugat că este nevoie de investiții în această perioadă de criză în care există penurie de energie electrică ieftină. Această distorsiune este provocată în primul rând de prețul gazelor naturale și de modelul de piață european ales în urmă cu mulți ani tocmai pentru a sprijini investițiile în capacități de generare din surse regenerabile. Însă, modelul de piață produce acum ”acest preț foarte mare” în toate piețele europene. În același timp, prețurile mari încurajează investitorii să se orienteze mai ales către zona de producere a electricității din surse regenerabile.

De asemenea, noul plan al guvernului prevede ca până în 2030 să instaleze cel puțin 7.000 MW în unități regenerabile, dar este posibil ca această cifră să crească, având în vedere că ”vom avea nevoie de mai mult”. Până în prezent, sunt acordate avize de racordare pentru capacități cumulate de 2.800 MW în unități regenerabile, iar circa 3.000 MW au deja semnate contracte de racordare la rețea. România dispune în acest moment de multiple surse ”consistente„ de finanțare acest sector, dar autoritățile încearcă să evite situația din anii 2010-2012, când mulți dezvoltatori de proiecte regenerabile anunțau planuri de investiții, dar nu le finalizau.

”Încercăm să fim atenți la nevoile pieței și să spargem rigiditatea cu care distribuitorii și transportorul de energie abordează problema noilor racordări. Cred că majoritatea modificărilor făcute la regulamentul de racordare în ultimii doi ani au fost făcute în favoarea celor care doresc să investească, iar unele modificări le-am făcut chiar la sugestia dezvoltatorilor. Trebuie să facem diferența între dezvoltatori și cei care construiesc efectiv și încercăm să îi forțăm prin regulamente să și construiască, nu doar să dezvolte și să blocheze astfel capacitatea [de integrare în rețele] și așa limitată”, a adăugat Bege.

Dacă până în 2016 a existat un interes pentru investiții în acest sector, el s-a diminuat după acest an, ca urmare a încetării aplicării sistemului de certificate verzi. Drept urmare, investițiile în producția de energie verde s-au prăbușit. Însă, distribuitorii și transportatorul de energie au continuat să aloce sume consistente în rețele, iar în intervalul 2018-2021 au alocat un total de 15 miliarde de lei. În aceeași perioadă, în zona de producere a energiei electrice au fost investite doar 170 milioane de lei în capacități instalate de 70 MW în diverse tehnologii, nu doar regenerabile.

”Este clar că vor fi diferențe față de primul val, pentru că investitorii din domeniu au învățat foarte multe în acest timp și sunt mulți care propun proiecte hibride. În plus, intră în schemă partea de stocare a energiei, care e necesară”, a mai spus Bege.

Conferința „Noul val de regenerabile” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: ABB, BCR, Eaton Electric, EnergoBit, EnergoPower, Enevo Group, Phoenix Contact, Photomate, REI Group, Simtel, Volt, Wiren.