România plăteşte aproape 200 de milioane de euro pe an către Uniunea Europeană (UE) pentru ambalajele de plastic pe care nu le reciclează, aceştia fiind bani „pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, a afirmat Raul Pop, expert deşeuri în cadrul Asociației Ecoteca şi co-fondator al Coaliției pentru Economie Circulară.

„Am avut doi ani de scutire, 60 de milioane de euro, dar oricum, şi 120-130 de milioane de euro este foarte mult. Sunt bani pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, a menționat Raul Pop, conform Agerpres.

În ceea ce priveşte plasticul de unică folosință, Raul Pop a subliniat că, deşi avem un prim act normativ, Ordonanța 6/2021 care pune bazele pentru ceea ce ar trebui să urmeze, „nu este suficient”.

„Mai sunt multe reglementări necesare ca proceduri de lucru, de control, de raportare ş. a. m. d. Este un subiect în lucru la Ministerul Mediului şi Ministerul Economiei dar, deocamdată, nu am văzut un proiect. În momentul de față, Ordonanța privind plasticul de unică folosință creează mai degrabă un impact moral decât un impact tehnic, măsurabil, planificabil – vorbim despre cum impactează mediul de afaceri şi, atunci, lucrurile cumva mai au nevoie şi de nişte clarificări suplimentare”, a mai spus Raul Pop.

În ceea ce priveşte sistemul de garanție-returnare, el a precizat că sectorul de retail este extrem de important.

„Mai aşteaptă nişte mici clarificări dar, în principiu, el va intra în funcțiune de la 1 decembrie 2023, ceea ce înseamnă că mai avem încă un an în care trebuie să ne descurcăm pe partea de protecția mediului şi de reciclare ambalaje cu sistemele pe care le avem acum. Nu este neapărat o veste bună din punct de vedere nici ecologic, nici al obligațiilor pe care le are România vizavi de nişte cantități care trebuie reciclate sau deviate de la groapa de gunoi, să meargă mai departe spre reciclare şi spre eliminare, spre depozitare”, a adăugat Raul Pop.

Potrivit acestuia, atunci când spunem plastic de unică folosință „ne referim intuitiv la articolele cele mai cunoscute cum ar fi ambalajele de catering sau de luat produse alimentare la pachet, dar vorbim şi de sticlele de plastic, de ambalajele compozite gen carton plus plastic plus aluminiu, cum sunt cunoscutele ambalaje pentru lapte sau sucuri”.

Totodată, el a precizat că în această categorie mai intră filtre şi alte elemente de filtrare pentru produsele din tutun, „mici articole cosmetice cum ar fi betişoarele de urechi, servețelele umede şi alte articole asemenea lor”.