Industria regenerabilelor din România a prezentat vineri forma actualizată a foii de parcurs pentru anul 2030, un studiu realizat de Deloitte la cererea RWEA și RPIA. Documentul pune la dispoziție proiecțiile pentru anul 2030 pe baza traiectoriei actuale asumate de România, precum și o modelare a țintelor necesare pentru ca România să se conformeze obligațiilor din planul REPowerEU. În principal, documentul evidențiază decalajul pe care România va trebui să îl reducă pentru a atinge obiectivele REPowerEU și anume o pondere de 45% pentru sursele regenerabil de energie la nivelul Uniunii Europene.

Studiul a fost realizat folosind același instrument pe care îl utilizează și Comisia Europeană – E3 Modelling – când analizează obiectivele Fit for 55 și propune două scenarii: 1. “As-is”, cu proiecții calculate în baza politicilor și măsurilor adoptate și 2. “Scenariul REPowerEU”, o abordare top-down, prin care obiectivele din planul REPowerEU ar putea fi atinse de România.

În ambele scenarii, cererea de electricitate urmează să crească, pe baza creșterii economice, dar avansul ar trebui să fie cu mult mai puternic – cu 60% în 2030, față de 2020 – în baza unui proces constant de electrificare. Diferența o face consumul de energie electrică pentru producția de combustibili regenerabili de origine non-biologică (RFNBOs – Renewable Fuels of Non- Biological Origins) pentru transporturi. Pentru aceștia va fi nevoie de un plus de 10 TWh suplimentar față de scenariul existent, atrage atenția analiza Deloitte.

În ambele scenarii, cererea în creștere de energie electrică va fi acoperită în principal prin investiții în capacități noi de energie regenerabilă și gaze naturale, ceea ce implică creșterea ponderii relative a energiei eoliene, fotovoltaice și a celei produse pe bază de gaze naturale. În scenariul REPowerEU, România ar putea redeveni un exportator net de energie electrică, în vreme ce în scenariul actual, România va continua să depindă de importurile de energie electrică pentru a acoperi cererea internă.

În ambele scenarii sunt anticipate noi investiții în unități CCGT care vor crește rata ponderată de utilizare a centralelor pe gaz, coroborat cu extracția de gaze naturale din Marea Neagră. Capacitățile de cărbune scad cu 76%, respectiv 85% (în scenariul REPowerEU) în perioada 2020-2030. Eliminarea treptată a cărbunelui necesită gaze naturale suplimentare pentru a acoperi cererea de căldură/aburi. Nu se anticipează punerea în funcțiune a niciunei capacități nucleare suplimentare până în 2030 (cu excepția modernizării reactorului 1).

Ceea ce este diferit este nevoia suplimentară de capacități de producție pe bază de vânt (un volum extra de peste 7 GW) și fotovoltaice (un volum extra de peste 6 GW) în scenariul REPowerEU.

Cea mai mare diferență, potrivit analizei Deloitte, apare în privința capacităților de stocare și a cererii de energie pentru producția de hidrogen (P2H) și de combustibili sintetici (P2x). În scenariul REPowerEU, „stocarea în baterii devine esențială pentru asigurarea echilibrului rețelei”, electrolizoarele produc hidrogen pentru diverse tipuri de utilizări, iar “cererea finală de energie în transporturi este compusă în principal din hidrogen (10%) și hidrocarburi curate (adică benzină sintetică, kerosen și păcură produse pe bază de energie electrică)”.

Ca urmare, ponderea totală a energiilor regenerabile în scenariul REPowerEU ar trebui să fie, potrivit Deloitte, de 44%, în 2030, mai exact 66,9% în producția de electricitate (față de 51,7% în scenariul actual), 47,3% pentru încălzire și răcire (față de 33,5% în scenariul actual), respectiv 24,6% în transporturi (față de 14,7% în scenariul actual). Doar într-un asemenea scenariu s-ar putea înregistra o reducere semnificativă a emisiilor de carbon, la 26% față de nivelul din 1990. În scenariul existent, acestea s-ar menține aproape de nivelul din 2020, la circa 38% față de nivelul din 1990.

În zona alocată recomandărilor, autorii studiului solicită întărirea de urgență a unor abordări și guvernanțe inter-ministeriale, care permită actualizarea simultană și corelată a diverselor strategii privind mediul, transporturile, energia etc. În particular, Sorin Elisei, liderul practicilor de energie și sustenabilitate în cadrul Deloitte Romania, a atras atenția asupra impunerilor din cadrul Green Deal prin care 10% din terenuri ar trebui să fie plasare sub strictă protecție. În același timp, Gilles Dickson, director executiv al WindEurope, a salutat politicile CE prin care proiectele eoliene și solare au fost declarate de interes public prioritar și s-au impus termene limită de maxim 2 ani pentru avizarea integrală a acestor categorii de proiecte. El a îndemnat autoritățile din România să reziste tentațiilor de “a da peste cap sistemul energetic prin scheme de sprijin” introduse cu obiectivul anunțat de a proteja populația și industria.