Interviu exclusiv oferit Energynomics de Andrei Spînu, Viceprim-ministru, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.
”Tranziția țării mele la energia verde, cu o țintă de 27% pondere în consumul total de energie al anului 2030, este o prioritate. Pe lângă proiectele actuale de eficiență energetică în sectorul public, ne propunem să dezvoltăm un nou Fond de Eficiență Energetică pentru clădirile rezidențiale, precum și extinderea lui viitoare pentru business și alte sectoare economice de importanță regională. Ne dorim crearea centrelor regionale ecoenergetice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile, dar și interconectarea sistemelor electroenergetice Moldova-România și crearea depozitelor de gaze naturale comune”, ne-a declarat Andrei Spînu.
Cum afectează războiul din Ucraina investițiile principalilor investitori în Republica Moldova? Care este în prezent situația principalilor indicatori economici – inflația, șomajul și care sunt perspectivele?
Din păcate, Republica Moldova suportă consecințele economice și energetice ale războiului ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Odată cu declanșarea operațiunilor militare în țara vecină, țara noastră a trebuit să facă față la o serie de provocări, începând cu prețurile în creștere accelerată la energie, cu siguranța aprovizionării și cu gestionarea refugiaților din Ucraina. Acestea se adaugă la criza energetică începută în octombrie 2021 când Moldova a fost printre primele țări în care a fost limitată în cantitatea de gaze naturale livrată de Gazprom. De asemenea, în ultimul an, Moldova suportă prețuri colosale la energie în raport cu venitul lunar al moldovenilor. Apoi a urmat criza refugiaților, unde Guvernul de la Chișinău a depus toate eforturile pentru a-i ajuta pe cei care fugeau din calea războiuluii din Ucraina. De exemplu, am optimizat transportul feroviar, cel aerian (prin curse speciale charter) și rutier pentru fluidizarea fluxului mare de refugiați. Mai mult, am dispus construirea cât mai rapidă a tronsonului de cale ferată Basarabeasca (MD) – Berezino (UA), care curând va fi utilizat pentru transportul de marfă spre țara noastră și alte țări UE, precum și podul plutitor de la Leova (MD) – Bumbăta (RO). Multe alte proiecte de infrastructură urmează să fie inițiate și dezvoltate cu ajutorul partenerilor europeni. Mă refer aici în mod deosebit la dezvoltarea Coridoarelor Solidarității, menite să unească feroviar și rutier țările UE cu Ucraina și Moldova pentru asigurarea exportului de produse agricole din Ucraina.
Sigur, toată această situație de criză energetică și de securitate în regiune influențează procesul de atragere a investițiilor străine în această perioadă: capitalul se teme de război și amână decizii care altfel ar fi însemnat noi proiecte și noi locuri de muncă în Republica Moldova. Pentru noi e important, în acest context, să păstrăm investitorii pe care-i avem și locurile de muncă. Insecuritatea regională a provocat și o majorare a inflației, practic cea mai mare din Europa. Conform datelor BNM, rata inflației este de 35%, spre deosebire de anul trecut când era 14%. E un moment greu și o situație injustă pentru cetățenii noștri. Tocmai de aceea, Guvernul a alocat bani pentru compensații directe în facturile la energie ale moldovenilor; am făcut acest lucru iarna trecută și vom continua să o facem și în această iarnă. Este o perioadă dureroasă pentru Moldova, care pe lângă investițiile străine care sunt blocate, se confruntă și cu dificultăți generate de prețurile mari la energie, care afectează întreaga activitate economică. Pe de altă parte, rata șomajului este în scădere, un semn că Moldova are mare potențial de creștere economică. Populația este tot mai integrată în câmpul muncii și este îmbucurător că unele sectoare ale economiei, cum sunt comerțul intern și transporturile, duc la creșterea ocupării forței de muncă.
Suntem într-o zonă de risc, iar fragila redresare depinde și de cât de repede se vor încheia atacurile armate în Ucraina. În același timp, în ultimul an și jumătate, reziliența statului și a economiei a crescut în Moldova. Astăzi, avem o direcție foarte clară în sectorul energetic, domeniu care a și contribuit la această criză. Tranziția țării mele la energia verde, cu o țintă de 27% pondere în consumul total de energie al anului 2030, este o prioritate. Pe lângă proiectele actuale de eficiență energetică în sectorul public, ne propunem să dezvoltăm un nou Fond de Eficiență Energetică pentru clădirile rezidențiale, precum și extinderea lui viitoare pentru business și alte sectoare economice de importanță regională. Ne dorim crearea centrelor regionale ecoenergetice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile, dar și interconectarea sistemelor electroenergetice Moldova-România și crearea depozitelor de gaze naturale comune.
Pe termen mediu, avem așteptări să accelerăm creșterea economică în contextul integrării europene, reducerea prețurilor de import, relaxarea politicii monetare, reducerea deficitului bugetar din 2024. Ca rezultat, anticipăm o accelerare a creșterii economice la 2,5% în 2023 și la 4% în 2024. Această guvernare are un plan solid pentru economie și ne dorim să-l ducem la îndeplinire fără alte turbulențe regionale.
Ce fel ce contracte energetice de gaze și electricitate sunt afectate de presiunile Rusiei? Care este starea actuală a plăților și ce se cere de către furnizorii controlați de Rusia? Care sunt soluțiile?
Republica Moldova nu mai primește energie electrică de la centralele de la Cuciurgan (MGRES) sau din Ucraina, cum se întâmpla până la 31 octombrie 2022. Din noiembrie achiziționăm energie electrică majoritar din piața angro din România. Deja de 3 săptămâni asigurăm țara cu electricitate de pe piața pentru ziua următoare organizată de OPCOM și prin două contracte cu producători din România. Energocom lucrează pentru a putea accesa și alte piețe, precum Bulgaria. Acest lucru este posibil după ce ne-am sincronizat cu rețeaua europeană, ENTSO-E, după izbucnirea războiului.
În ceea ce privește gazele naturale, primim de la Gazprom doar 51% din consumul total al lunii noiembrie. Ne-am adaptat la această reducere, prin trecerea marilor consumatori, cum ar fi Termoelectrica, pe combustibili alternativi. Astfel, păcura este astăzi acum utilizată în Chișinău pentru producerea energiei termice și electrice în cogenerare. Continuăm să creștem rezervele de păcură, iar cea de cărbune deja este în proporție de 100%. Eforturile noastre au fost susținute mult de România, de UE, fără de care nu am fi reușit să rezistăm deciziilor nedrepte ale Rusiei și să facem față iernii care abia ce a început.
Suntem sub o presiune uriașă în toată această perioadă, iar energia a fost instrumentul cel mai la îndemână pentru Rusia ca să ne slăbească ca stat și să pună sub semnul întrebării integrarea europeană. Dar nu i-a reușit. Vorba aceea: Ce nu te distruge, te face mai puternic. Sunt foarte recunoscător țărilor UE care au fost foarte deschise să ne primească în comunitatea europeană prin oferirea statutului de candidat la UE. Este un pas pozitiv și promițător pentru cetățenii noștri și pentru viitorul european al Republicii Moldova. O consider cea mai bună soluție pentru dezvoltarea țării. Acum, după prima dată după mulți ani, avem un scop și o cale de urmat. În Europa, vom trăi cu toții mai bine, aceasta este marele deziderat al guvernării.
Ce ar trebui să facă statul român pentru a ajuta R. Moldova cu energie? Ce s-a făcut deja (am văzut câteva contracte) și ce se poate face în continuare?
România e prietenul nostru de încredere. A fost deschisă de fiecare dată când am avut nevoie. Am primit cantitățile de păcură necesară, am primit energie electrică la un preț mult mai mic decât pe piața UE. Este permanent conectată la realitățile de peste Prut: fără sprijinul României, alimentarea cu energie electrică a Moldovei ar fi fost serios amenințată.
Eforturile noastre acum trebuie să fie centrate pe soluții pe termen lung unde să construim un sistem energetic puternic, interconectat cu România și Europa. Interesul Guvernului moldovean este să semneze un acord pe termen lung cu România, cu companiile românești privind livrarea gazelor naturale, ceea ce ar rezolva problema nu doar pentru această iarnă, ci pentru anii următori. Moldova nu mai poate continua cu jumătăți de măsură, nu mai poate fi victima neputincioasă a șantajului energetic dinspre Rusia. Trebuie ferm să meargă spre consolidarea securității energetice și integrarea în piața internă de energie a UE în următorii ani. Pe partea de energie electrică, deja am demarat discuțiile cu OPCOM pentru crearea unui operator de piață în Republica Moldova și o viitoare cuplare cu piețele centralizate de termen scurt din România și, prin România, cu cele din Europa. Pe partea de gaze naturale, deja utilizăm experiența din România, BRM având o platformă de tranzacționare gaze aprobată de ANRE Moldova. Lucrăm la diversificarea aprovizionării energiei, care va duce atât la scăderea prețului plătit de moldoveni, dar și siguranța aprovizionării.
Ce fonduri ar trebui să primescă Republica Moldova din partea Uniunii Europene pentru a trece cu bine iarna, din punct de vedere energetic?
Avem deja 300 milioane de euro din partea BERD pentru ca să facem rezerve de gaze naturale și să achiziționăm gaze în regim de urgență, dacă va fi necesar. Am primit de la statul german 30 de milioane de euro care vor fi utilizați pentru acordarea compensațiilor pentru cetățeni la factura de energie electrică și gaze naturale, în cadrul programului guvernamental „Ajutor la contor”. Cu aceeași destinație de compensare direct pe factură a creșterii costurilor cu energia am primit și suport bugetar din partea UE. Tot acest suport financiar a fost discutat și la cea de-a 3-a Conferință de sprijin a Moldovei, la 21 noiembrie, care a avut loc la Paris, unde Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un nou pachet internațional de 100 de milioane de euro pentru a ajuta țara noastră să facă față consecințelor războiului din Ucraina. Este un sprijin generos pentru care le suntem recunoscători tuturor partenerilor UE care au fost solidari în aceste timpuri dificile. De altfel, alături de țările europene noi suntem mai puternici și mai pregătiți de orice situație de criză. Mai mult ca atât, înțelegem situația prin care trec cetățenii noștri, care suportă consecințele creșterii prețurilor fără precedent iar sprijinul lor e o prioritate a guvernării în această iarnă. La mulțumim partenerilor noștri europeni care ne-au permis să intervenim și să fim alături de oameni.
Care sunt pașii următori ai accederii Republicii Moldova în structurile europene și euro-atlantice? Cum poate contribui România?
Avem o misiune asumată în procesul nostru de integrare a țării în UE, o misiune care este atât a guvernanților, cât și a cetățenilor. Nu e o cale ușoară, dar este calea care va schimba viețile cetățenilor noștri în bine – iar acest deziderat e unul de care ne vom ține cu toată puterea. Avem voință și avem încredere că lucrurile se vor schimba în bine în Republica Moldova, după ani și ani de guvernări corupte și rupte de oameni. Cele nouă recomandări formulate în avizul Comisiei Europene și toate obligațiile care trebuie să le îndeplinim în următorii ani sunt pentru un viitor mai prosper al Republicii Moldova. Vom continua cu îndrăzneală reformele pe care le-am început, iar aici România este marele nostru partener. Important acum e ca Moldova să primească mai mult sprijin european, inclusiv fonduri nerambursabile care ne-ar ajuta să depășim situația dificilă în care ne aflăm și ne-ar ajuta în ducerea la îndeplinire a reformelor. În mod cert, eforturile Guvernului de la Chișinău vor fi concentrate spre rezultate cu impact direct în viața cetățenilor noștri. Este important ca oamenii, în tot acest timp de când se vorbește de integrarea în UE, să înțeleagă și să simtă cât mai rapid efectele unei vieți mai bune: cu drumuri și transport de calitate, cu justiție corectă, servicii sociale mai bune, sisteme de sănătate și educație sănătoase, Moldova se consolidează economic și democratic.
