Reglementările UE menite să tempereze creşterea prețurilor la gazele naturale ar putea efectiv periclita stabilitatea financiară şi trebuie regândite, se arată într-un aviz oficial al Băncii Centrale Europene, transmite Reuters.

Mecanismul controversat propus luna trecută prevede plafonarea, pentru un an, a prețurilor la gaze atunci când prețurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când prețurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro față de prețul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacționare.

BCE, gardianul stabilității financiare a blocului comunitar, a admis că obiectivul este de a modera prețul ridicat şi volatilitatea extremă, dar a avertizat că reglementările ar putea avea efectul contrar.

„BCE consideră că actualul proiect privind mecanismul propus de corecție a pieței ar putea, în unele condiții, să pericliteze stabilitatea financiară în zona euro”, susține preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, potrivit Agerpres.

„Actualele prevederi ale mecanismului ar putea spori volatilitatea şi apelurile în marjă, ar putea pune în dificultate capacitatea contrapărților centrale de a gestiona riscurile financiare”, susține Lagarde.

De asemenea, BCE a cerut Comisiei Europene să-şi reducă rolul în procesul de activare şi finalizare a mecanismului de stabilire a prețurilor deoarece actuala propunere ar putea aduce atingere independenței sale, în timp ce alte agenții ar fi mai potrivite pentru acest rol. În schimb, Executivul comunitar ar trebui să solicite consilierea BCE, se arată în aviz.

Liderii UE au cerut la finele lunii octombrie Comisiei să pregătească un mecanism „temporar” pentru a plafona prețul gazelor, însă cu condiția expresă ca acest mecanism să nu perturbe aprovizionarea continentului şi nici să nu stimuleze consumul de hidrocarburi, două condiții cerute de Germania, care este reticentă la orice intervenție pe piață.

Majoritatea statelor membre UE cere un plafon concret impus prețului gazelor naturale. De cealaltă parte a mesei se află un grup mic de sate membre UE, dar este vorba de țări puternice conduse de Germania, prima economie europeană. Împreună cu Ţările de Jos, Suedia şi Finlanda, acest grup susține că un plafon de preț i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.