Ce este Hy24?
Suntem primul și cel mai mare fond de investiții specializat pe hidrogen – Hy24, operat sub platforma FiveT Hydrogen împreună cu Ardian. Hy24 este un fond de infrastructură cu o valoare de 2 miliarde de euro, care își propune să investească numai în proiecte care sunt 100% în compliance cu taxonomia europeană, în proiecte cu finanțare sustenabilă. Suntem un fond de impact și investim în întreg lanțul valoric, în infrastructură de producție, în midstream, adică storage și distribuție și în downstream – adică stații de reîncărcare, flote de camioane, autobuze, taxiuri, axate pe hidrogen.
Fondul de investiții s-a deschis în 2021 și am făcut deja trei investiții anul acesta, în Spania, unde vom produce atât electricitate regenerabilă, cât și hidrogen regenerabil, pentru diferiți offtakeri din Spania.
În Germania am investit în H2Mobility Germany, care este operatorul de stații de reîncărcare cu hidrogen local și momentan au 95 de stații și prin investiția noastră, dar și cu aport de la alți investitori vrem să ajungem la 300 de stații de reîncărcare. Am investit și într-o companie care își propune să producă produse chimice, cum ar fi amoniac sau metanol din hidrogen regenerabil.
Care a fost valoarea medie a investițiilor?
Între 30 și 110 milioane de euro fiecare. Noi suntem întotdeauna coinvestitori, nu cumpărăm companii pe care să le deținem 100%, iar strategia noastră de investiții este să fim investitori minoritari, dar cu un share să spunem destul de mare – în principiu 20-40% din companii.
Ce fonduri sunt atribuite regiunii Europei Centrale și de Sud-Est?
Fondul este global. Din cei 2 miliarde de euro, 50% vrem să-i investim în Europa, 25% în continentul American și 25% în Asia – Japonia, Coreea de Sud și Australia, unde există jurisdicțiile care sunt foarte avansate în ceea ce privește politicile de hidrogen, regulamentele, tehnologia, companiile, etc. SUA se mișcă repede, mai ales după adoptarea Inflation Reduction Act, care oferă sprijin de până la 4 dolari pe kg pentru hidrogen regenerabil, dar focusul nostru este Europa.
În Europa Centrală și de Est, la nivel de țară, toată lumea este cam la același nivel, cred că Polonia se mișcă un pic mai repede – marile companii de energie poloneze au niște proiecte foarte avansate pe hidrogen, pe care le-au adus la final investment decision și au deja proiecte pentru a construi stații de încărcare, însă eu văd un potențial enorm în România. Motiv pentru care investesc din timpul meu personal să vin în România – sediul central este în Paris –, să ajut mediul să se dezvolte.
Care ar fi următorii pași în dezvoltarea acestei industrii în România? Trebuie să adoptăm, probabil, noua lege a hidrogenului, care stă prin sertare de câțiva ani?
Sigur, legea trebuie adoptată. O lege care oferă un cadru de reglementare și un semnal de piață. Este cel mai important lucru, ca orice investitor să vadă pe ce piață urmează să concureze – și cum va funcționa business case-ul. Fără asta nu-și poate face calculele. Este primul lucru. Iar în al doilea rând, este obligația industriei locale să-și dezvolte proiectele. Pentru că noi, ca fond de investiții, nu o să construim proiectul nimănui. Noi investim într-un proiect matur, pe care îl judecăm și investim după ce considerăm că are potențial, și, bineînțeles, ajutăm cu tot ce putem. Ca fond de investiții suntem foarte speciali, pentru că suntem jumătate experți în finanțe și jumătate experți în hidrogen – este un lucru unic, pentru că aducem într-o investiție atât knowledge-ul din punct de vedere financiar, cât și knowledge-ul din punctul de vedere al hidrogenului. E foarte important pentru echipă – în momentul în care facem o investiție, să sprijinim cu tot knowledge-ul nostru respectiva companie să-și dezvolte proiectul, să fim siguri că ajunge la maturitate comercială și tehnologică.
Cum s-a schimbat randamentul investițiilor (IRR) în criză? Probabil a crescut?
Criza, care este absolut tragică – nu este un lucru de care ne bucurăm, dar adevărul este că pentru industria de hidrogen este un impuls major- un moment de inflexiune care a scos hidrogenul din discuția despre doar tehnologie și research & development undeva în viitor, mutând discuția înspre energy security, despre ce model energetic am vrea să avem și despre ce model energetic trebuie să avem pentru a atinge independența energetică, ideal în tandem cu decarbonizarea… Discuțiile care se poartă în Europa în acest moment sunt despre modul în care putem să ieșim din problema gazului natural și din problema dependenței noastre de combustibili fosili. Principala soluție care se creionează, pentru Europa, este adoptarea, la scară largă, a energiei regenerabile și a hidrogenului. Și acest lucru a ridicat extrem de mult hidrogenul. Unul din avantajele hidrogenului și avantajul unui proiect bine definit pe hidrogen este stabilitatea. În plină criză energetică toată lumea suferă din cauza volatilității prețurilor. Prețurile gazelor naturale și electricității au crescut cu 300%, or, în astfel de situații, nu poți să-ți conduci o afacere. Or o investiție în hidrogen oferă o stabilitate clară, pentru următorii 10, 20 ani.
Pentru asta ar trebui să avem și alte instrumente, precum contractele pentru diferență (CfD) active în piață…
Cu siguranță, CfD-urile sau mecanisme de tip Fixed premium (similar cu cel din SUA) sunt necesare la început, la fel cum au fost necesare pentru regenerabile, dar noi vedem un lucru de care avem nevoie pentru o perioadă foarte scurtă, pentru o perioadă în care se pot scala tehnologiile și factorii de producție până la un punct de la care nu va mai fi nevoie de sprijin… Depinde acum și de sectorul de offtake – CfD-urile sunt mai necesare în sectorul industrial, în domeniul greu, unde vorbim de cantități foarte mari, care au nevoie de sprijin și de cash-flow, pentru că sunt în dificultate în Europa în momentul de față. Dar în alte sectoare, cum ar fi cel de mobilitate, vorbim de alte instrumente care sunt necesare – spre exemplu – sprijin pentru infrastructură, pentru dezvoltarea stațiilor de reîncărcare sau pentru vehicule…
Trebuie dezvoltată și infrastructura de transport și distribuție, ca să poată primi hidrogen în pondere de peste 10%…
Discuțiile despre infrastructura de transmisie a hidrogenului este un pic mai complexă. Valoarea cea mai mare a hidrogenului e atinsă când nu este amestecat cu gazul natural. Or, asta necesită o infrastructură paralelă. Transgazul și alte firme de transmisie și distribuție de hidrogen, în afara capacităților lor tehnice, au un atu enorm și nu este neapărat conducta, ci concesiunile și drepturile asupra terenurilor prin care circulă conductele lor existente. În momentul în care ei au concesiunile asupra terenurilor, noua propunere de lege a gazelor și hidrogenului (Hydrogen and decarbonised gas package), la nivel european, propune ca acele concesiuni acordate gazului natural să fie automat extinse și pentru hidrogen. Asta înseamnă că concesionarii pot pune o țeavă paralelă cu hidrogen. Or, asta depinde de strategia fiecărui jucător – el poate alege să pună o conductă paralelă cu hidrogen, sau poate alege să-și modifice infrastructura de gaz, pentru că, la un moment dat, nu o să mai aibă nevoie de ea, sau, atât timp cât gazul este încă în consum, să se folosească de acele concesiuni și să construiască o nouă conductă. Costurile pentru o noua conductă, paralelă, nu sunt mari – întrucât ce este întotdeauna dificil – permitting-ul, drepturile de utilizare a terenurilor – este rezolvat – problema asta nu se pune în acest moment.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2022 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
