Sebastian Staicu-Sustainable Finance Coordinator, BCR
Ultimul an a adus multă efervescență pe piața energiei și implicit în toată economia românească și europeană. Contextul geopolitic venit după o criză socio-sanitară a subliniat necesitatea accelerării tranziției către o economie mai rezilientă față de disponibilitatea resurselor fosile și în general față de resursele de import. Guvernanții locali și europeni au făcut eforturi pentru a menține un mediu de încredere, stabil, atât în rândul companiilor, cât și al populației. Statul și sistemul bancar au fost nevoite să acopere necesarul de lichiditate din piață, venit odată cu creșterea bruscă a inflației și prețurilor pentru curent și gaz natural.
Ca și bancă sistemică în România, am conștientizat mai puternic în această perioadă necesitatea ca actorii economici să își reducă externalitățile asupra capitalului natural și social din activitatea lor economică, tocmai pentru a evita astfel de șocuri socio-economice. De asemenea, credem că mai trebuie luate măsuri și pentru o mai bună conservarea a acestui capital natural și social, în fața schimbărilor climatice și a relațiilor complicate internaționale. Acesta trebuie să fie momentul în care științele sociale, economice și cele tehnice se așază la masă și învață să lucreze împreună, spre un nou model de afaceri, care să integreze mai bine componentele de mediu și sociale în modul de a face afaceri. Sustenabilitatea în afaceri se află la intersecția între idealism și realism, unde guvernanță joacă rolul cheie de arbitrare a acestei tranziții. Implementând o guvernanță adecvată și transparentă de (1) măsurare a impactului pozitiv sau negativ asupra mediului/comunităților (voi folosi mai departe termenul de “ESG”) și (2) de integrare în procesele decizionale a analizei de impact ESG, companiile își pot astfel demonstra (versus doar vorbi) angajamentul lor față de mediu și oameni și aderarea către nouă perspectiva socio-economică de dezvoltare sustenabilă.
Ca și bancă, dorim să urmărim aceste obiective ESG prin deciziile de creditare pe care le luăm, dând atenție și greutate atât externalităților negative ale companiilor pe care le finanțăm, cât și susținând companiile care aduc un impact pozitiv, măsurabil, asupra mediului sau asupra comunităților, sprijinind astfel noi activități sau sectoare economice precum (1) sectorul de energie regenerabilă (inclusiv biogaz și pompe de căldură), (2) sectorul de valorificare și colectare a deșeurilor, (3) modele de business circulare, (4) activitățile de reparație și renovare, (5) transportul electric în mediul urban, (6) transportul feroviar (electrificat) și naval, (7) sectorul de ambalaje minimale, din surse regenerabile sau reciclate, (8) materiale sustenabile, (9) echipamente și construcții durabile, reparabile, circulare și de calitate, (10) tehnologii curate și performante, (11) agricultura cu practici sustenabile și eficiente și (12) nu în ultimul rând, industriei de “fast moving consumer goods” și în special celei de procesare a alimentelor.
Fondurile europene sunt cheia către această tranziție și ne bazăm pe faptul că statul român va reuși să aloce cei până la 100 miliarde euro din PNRR, Fondul de Modernizare, Fondul de Inovație, Fondul de Coeziune, Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul Social și Fondul de Dezvoltare Agricolă și Rurală – cu inteligență și eficiență, spre proiecte bine gândite, în cooperare cu sistemul bancar, în special în contextul dobânzilor crescute din piață.
Deasemenea, ne bazăm pe sprijinul instituțiilor internaționale precum BEI, BERD și IFC pentru (1) diseminarea celor mai bune practici de politici publice, investiții și modele de guvernanță și (2) pentru oferirea de garanții de portofoliu pentru bănci cu obiectivul de a accelera finanțarea bancară către sectoarele, investițiile și activitățile sustenabile.
În 2022, BCR a încercat să educe și să sprijine dezvoltarea ecosistemului necesar pentru a tranzita către o economie mai sustenabilă prin produse verzi și educația clienților noștri. În sectorul energiilor regenerabile, ne-am arătat disponibilitatea prin oferte și discuții, pentru a finanța noi proiecte regenerabile, pe care începem să le vedem materializându-se. Am fost alături de clienți noștri cu scrisori de confort pentru apelurile PNRR destinate proiectelor regenerabile. Multe proiecte mari se anunță a fi finalizate și pe parcursul anului 2023, în timp ce majoritatea investitorilor așteaptă schema de CfD, sau fondurile europene, cu perspectiva de a realiza aceste proiecte până în 2024/2025.
Pe lângă sprijinul acordat pentru proiecte noi, BCR a acordat finanțări pentru vânzarea și achiziția de proiecte existente de energii regenerabile, contribuind la dinamica pieței de regenerabile și eliberarea de fonduri pentru investiții în capacități noi regenerabile.
Pe lângă alte mese rotunde pe tema energiilor regenerabile, BCR a organizat workshopul de green financing alături de RWEA (asociația română a producătorilor de energie eoliană) prin care am dorit să căutăm răspunsul la întrebarea ”Cum dezvoltăm cât mai mult din lanțul valoric al energiilor regenerabile în România într-o manieră sănătoasă, pentru a nu contribui la adâncirea balanței comerciale prin acest nou val de regenerabile?”
Am ajuns la concluzia că fondurile europene – aproximativ 6 miliarde de euro din Fondul de Modernizare, PNRR și programele operaționale, alături de schema de sprijin CfD, ar putea să asigure investiții de până la 15GW în proiecte regenerabile până în 2030, dacă sunt inteligent alocate, în combinație cu capitalul bancar și cel al investitorilor.
Totodată, semnarea PPA-urilor este, din perspectiva pieței, ideală în momentul de față, consumatorii înțelegând necesitatea asigurării unor prețuri fixe pe termen lung, iar producătorii putând cere prețuri care să le acopere un IRR rezonabil. Vedem deja din ce în ce mai multe PPA-uri încheiate pe perioade de până la 10 ani, dar cu preferință clară de partea cumpărătorilor pentru profile de livrare în bandă. Provocarea cea mai mare, pe care o sesizăm în piață, este ca producătorii de energii regenerabile să livreze direct (prin multi-technology PPAs) sau indirect, prin furnizori (prin sleeved PPAs) profile specifice de consum sau profile în bandă, neavând control asupra momentului producției. Acest lucru se poate rezolva doar prin colaborarea între producătorii eolieni și solari cu cei pe hidro/gaz/cărbune. Gazul, hidro și cărbunele au potențialul de a-și planifica producția, astfel încât să acopere golurile de producție ale parcurilor eoliene și solare și astfel să devină catalizatori ai regenerabilelor, în nouă piață energetică.
Prosumatorii au și ei un rol important în reducerea volatilității prețului la bursă, prin sisteme de demand response sau tarife orare flexibile la furnizori. Sistemele de distribuție și modelele lor de business trebuie și ele regândite, mai ales din perspectiva creșterii consumului de energie electrică în orașele ce adoptă infrastructura de încărcare electrică a mașinilor. Electrificarea transportului rutier și feroviar ar putea dubla consumul de energie electrică în România.
Nu în ultimul rând, merită menționat că, în vederea reducerii nivelului de emisii a sistemului național de energie electrică, devine necesar ca și furnizorii să fie încurajați să aibă un mix de achiziție de energie electrică cu emisii cât mai reduse.