Creșterea accelerată a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice începând cu al doilea semestru al anului 2021, cu impact semnificativ asupra inflației, a condus la o serie de măsuri de intervenție și sprijin al consumatorilor în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, precum contribuția temporară de solidaritate din partea companiilor de țiței, gaze naturale, cărbune și rafinare, se arată într-o analiză realizată de Andreea Mitiriță, Partener și Cristina Fuioagă, Director, PwC.

Contextul actual este într-adevăr unul fără precedent, atât la nivel global, regional, cât și local și necesită măsuri de intervenție, însă acestea trebuie echilibrate astfel încât să asigure securitatea energetică, să protejeze consumatorii vulnerabili, să nu descurajeze investițiile și în același timp să permită buna funcționare a pieței de energie, susțin oficialii PwC.

Regulamentul (UE) 2022/1854 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie vine cu o serie de măsuri care trebuie respectate în procesul de  revizuire a politicilor naționale în vigoare.

Dar, în același timp, Regulamentul prevede că statele membre ar trebui să aplice contribuția de solidaritate stabilită prin prezentul regulament, cu excepția cazului în care au adoptat deja măsuri naționale echivalente.

Pe 29 decembrie 2022, guvernul a publicat Ordonanța de Urgență Nr. 186/2022 (OUG nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare pe piața românească a Regulamentului UE).

Însă, având în vedere că România are deja un regim fiscal bogat în materie de impozite, taxe și contribuții datorate de jucătorii din industria petrolului și a gazelor naturale, autoritățile române ar trebui să analizeze în detaliu în ce măsură acestea sunt echivalente cu contribuția de solidaritate propusă de Regulament și implicit impactul acestei noi contribuții  asupra investițiilor în sector.

Astfel, implementarea măsurilor Regulamentului UE trebuie realizată concomitent cu revizuirea legislației naționale în sensul asigurării bunei funcționări a pieței de energie.

În acest sens, în nota de fundamentare pentru OUG nr. 186/2022, autoritățile române precizează că ”obligațiile fiscale generate de impozitele respective (i.e. cele din legislația aplicabilă până la momentul introducerii Ordonanței) au o bază impozabilă și condiții de așezare diferite de cele instituite de Regulamentul (UE) 2022/1854 pentru contribuția de solidaritate, însă ele asigură, și captarea și impozitarea unei părți din profiturile suplimentare realizate de acești operatorii economici, impozitele respective fiind deductibile la calculul impozitului pe profit”.

Cu toate acestea, la acest moment, din informațiile disponibile nu există vreun studiu de impact sau o analiză comparativă a impactului acestei noi contribuții prin corelare cu taxele și impozitele deja existente pentru supra-impozitarea societăților din domeniul industriei de petrol și gaze naturale.

Ce prevede Ordonanța Nr. 186/2022?

Această Ordonanță a introdus o nouă contribuție de solidaritate pentru categoria de contribuabili care desfăşoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE- a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu codurile CAEN: 0610 – „Extracția țițeiului”, 0620 – „Extracția gazelor naturale”, 0510 – „Extracția huilei”, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie” şi 1920 – „Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului” şi care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.

Pe scurt, contribuția de solidaritate se calculează prin aplicarea unei cote de 60% (semnificativ mai mare decât cota minimă de 33% din Regulament) asupra profitului impozabil al anului 2022/2023 care depăşește cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018 – 2021.

Contribuția de solidaritate se calculează, se declară şi se plăteşte anual până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor sau până la data de 25 a celei de a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat/exercițiului financiar diferit.

Care este regimul fiscal actual din România pentru societățile din industria petrolului și gazelor naturale?

Pe de altă parte, România are deja implementat de mulți ani un sistem de impozitare specifică pentru sectorul de petrol și gaze (ex. impozite suplimentare, redevențe petroliere), care face ca profiturile din acest sector sa fie supuse unei cote efective de impozitare mai mare decât cota standard de impozit pe profit de 16%.

Mai exact, atât în România, cât și în alte state din Europa întâlnim redevențe, impozite, taxe sau contribuții suplimentare aplicate industriei petrolului și gazelor naturale coroborate cu regulile generale de impozitare specifice fiecărui stat. Prin urmare, mediul fiscal aplicabil societăților din România care operează în industria petrolului și gazelor naturale se constituie din:

⮚           sistemul general de impozitare, precum impozitul pe profit, impozit pe venit, TVA, accize, vamă, impozite și taxe locale

și

⮚           sistemul de impozitare specific sectorului (adică petrol și gaze naturale), precum:

• redevențele petroliere datorate pentru producția de țiței și gaze naturale;
• impozitele pe veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale onshore, offshore și onshore de adâncime;
• impozitul suplimentar aplicabil producției de țiței;
• contribuțiile datorate pentru producția de energie electrică în centralele deținute de titularii de acorduri petroliere;
• contribuțiile datorate de titularii de acorduri petroliere pentru activitatea de trading gaze naturale și energie electrică;
• alte contribuții specifice aferente sectorului.

Alte măsuri de intervenție în privința prețurilor energiei

La nivelul României, măsurile de intervenție au debutat cu Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021 – 2022, legea de aprobare a acesteia, OUG nr. 27/2022, OUG nr. 106/2022, OUG nr. 119/2022.

De asemenea, pe 13 decembrie 2022, Legea nr. 357/2022 pentru aprobarea prevederilor OUG nr. 27/2022, modificată ulterior de OUG nr. 119/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022. Această lege a venit cu diverse modificări în ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii finali, implementarea unui mecanism de reținere a Contribuției la Fondul de Tranziție Energetică în cazul producătorilor de energie care încheie contracte de hedging, efectuarea unor modificări/clarificări la termenii utilizați în formula de calcul a contribuției.

În concluzie introducerea noii contribuții de solidaritate ar trebui re-analizată în contextul regimului fiscal actual aplicabil acestei industrii astfel încât măsura să nu aibă consecințe negative pe termen lung prin restricționarea dezvoltării acestui sector în România, sector care de altfel aduce o contribuție semnificativă la bugetul de stat, și implicit la economia României.