Unii o vor eliminată rapid, complet și definitiv. Alții, mai mulți, cred că trebuie să avansăm către același deziderat, dar treptat, reducând la minim costurile sociale și impactul economic. Nici o grupare, nici cealaltă nu pot expune care ar fi resursele și industriile de substituție (mai ales pentru transport, încălzire/răcire, industria energo-intensivă), ambele supralicitează, mai ales pe termen scurt, potențialul energiilor regenerabile. Crizele suprapuse din ultimii ani – blocajul impus de pandemie și revenirea bruscă a cererii un an mai târziu, distorsiunile în lanțurile de aprovizionare globale, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și cvasi-dispariția principalului furnizor de gaze naturale ieftine din Europa – au impus două tendințe relevante pentru industria de petrol și gaze: redescoperirea importanței resurselor energetice produse pe plan local, fie ele și de origine fosilă, și rolul crucial pe care îl joacă marile companiile energetice în transferul resurselor financiare de la populație către buget, prin intermediul taxelor de toate felurile.

Studiul lansat de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) vine cu datele concrete pentru a întări cu precădere cea de-a doua idee, dar indirect și pe prima. Analiza a fost realizată de un colectiv coordonat de Laurian Lungu, la cererea și cu sprijinul financiar al Federației Patronale a Petrolului și Gazelor (FPPG). Este a doua ediție a acestui studiu care folosește datele furnizate în baza unui chestionar unic de 15 companii relevante pentru sector. Autorii precizează că nu au fost luate în considerare contribuțiile Rompetrol, Lukoil, Schlumberger, dintre marii jucători, iar în cazul subsectorului care reunește stațiile de distribuție a carburanților, au fost extrapolate datele disponibile. “Ca atare, rezultatele acestei analize subestimează impactul real al sectorului de petrol și gaze din România în economie”, precizează autorul.

Rol echivalent cu cel al construcțiilor

Sectorul petrol și gaze a reprezentat aproximativ 3,8% din PIB în prima jumătate a anului 2022. Contribuția sectorului de petrol și gaze la creșterea PIB-ului României a crescut substanțial față 2020, cu atât mai mult cu cât performanța sa a fost influențată negativ de cererea scăzută din timpul pandemiei. Apoi, pe lângă creșterea cererii, transformate în volume de producție mai mari, o parte semnificativă a acestei creșteri substanțiale este atribuită creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale.

În termeni comparativi, contribuția sectorului petrol și gaze la PIB este de 1,5 ori mai mare decât contribuția în PIB a sectorului “Intermedieri financiare și asigurări”, egalează contribuția în PIB atribuită sectorului “Arte, divertisment și activități recreative”, sectorului de “Construcții”. Impactul total al sectorului de petrol și gaze în economie (incluzând, adică, efectele directe, indirecte și induse) este încă și mai semnificativ. Acesta a crescut de la 3,1% din PIB în 2020, la 4,1% din PIB în 2021 și 7,8% din PIB în prima jumătate a anului 2022.

Deși numărul de locuri de muncă susținute direct de către sectorul de petrol și gaze era de aproape 61.000, la sfârșitul lunii iunie 2022, impactul total asupra forței de muncă, luând în considerare efectele indirecte și induse, este de 145.000, aproape 3% din totalul numărului de angajați din România.