Contribuțiile fiscale totale plătite de către sectorul de petrol și gaze la bugetul consolidat al statului, au fost de 29,8 miliarde lei în 2021 și de 21,5 miliarde lei în prima jumătate a anului 2022, reprezentând 7,8% și respectiv 9,7% din veniturile totale ale statului, arată un studiu realizat de Consilium Policy Advisors Group (CPAG), la cererea și cu sprijinul financiar al Federației Patronale a Petrolului și Gazelor (FPPG).

În urma creșterii atât a cantităților, cât și a prețurilor, redevențele și taxele suplimentare plătite de către sectorul de petrol și gaze au atins un nivel record în prima jumătate a anului 2022. Împreună, ele s-au ridicat la 8,1 miliarde lei, echivalentul a 3,7% din veniturile totale ale guvernului în prima jumătate a anului 2022.

Sectorul de petrol și gaze a plătit TVA și accize la combustibili în valoare de 17,6 miliarde lei în 2020 și de 20,9 miliarde lei în 2021, echivalentul a 19,2% și respectiv 18,4% din veniturile încasate de stat în TVA și accize.

Rol strategic

Într-un comentariu care a însoțit studiul semnat de CPAG, Consiliul Director al FPPG afirmă că “gazul natural este probabil cea mai importantă sursă de energie în prezent, jucând un rol semnificativ în menținerea securității aprovizionării pentru majoritatea țărilor din întreaga lume”. „Popularitatea gazelor naturale ca sursă de combustibil se datorează caracteristicilor sale de ardere curată, accesibilității și versatilității. Astfel, securitatea aprovizionării cu gaze naturale este esențială pentru asigurarea fiabilității și disponibilității economiei europene. O aprovizionare sigură cu gaze naturale oferă predictibilitate, coerență și poate satisface cerințele publice și industriale ale utilizatorilor săi fără întreruperi. Acest lucru poate fi realizat printr-o combinație de factori, cum ar fi o infrastructură robustă și flexibilă, surse de aprovizionare fiabile și multe alte aspecte care fac parte din dialogul nostru constant cu autoritățile”, continuă reprezentanții FPPG.

FPPG speră să vadă că producția românească va crește în următorii ani. “Prin această industrie, România are potențialul și responsabilitatea de a avea un impact mai mare în remodelarea securității est-europene în toate dimensiunile sale și îmbunătățirea nivelului de trai al românilor. Acest lucru se realizează în principal prin impozite de la contributorii majori ai acestei industrii, care reprezintă o sursă vitală de venituri pentru România, oferind resursele necesare pentru finanțarea serviciilor publice, promovarea creșterii economice, reducerea inegalității veniturilor, plata datoriilor guvernamentale și promovarea stabilității sociale.”

Dincolo de impactul strict financiar

Cât de sustenabil este acest rol în creștere al industriei de petrol și gaze? Căutând răspunsul la această întrebare, datele pe care le găsim în studiul citat sunt îngrijorătoare. Investițiile din sectorul de petrol și gaze s-au redus, pe fondul pandemiei. În ciuda acestui fapt, sectorul a investit 5,6 miliarde lei în 2020 și 4,4 miliarde lei în 2021, echivalentul a 2,2% și respectiv 1,4% din totalul investițiilor în economie. În primele 6 luni din 2022, investițiile s-au ridicat la numai 2,1 miliarde de lei, rezultat al unor ani caracterizați de incertitudine, în care prețurile mici la materii prime au descurajat inițierea de noi proiecte.

Efectul pandemiei este observat în mod vizibil în zona forței de muncă din sector. Între ianuarie 2020 și ianuarie 2021, aceasta s-a redus cu 11%, coborând la 13.000 de angajați. Declinul a continuat pe tot parcursul anului 2021 și pare să se fi stabilizat în prima jumătate a anului 2022. Dincolo de aceasta, tendința de adâncime se înscrie pe aceeași linie: între 2017 și 2022 sectorul de extracție a petrolului și gazelor și-a pierdut mai mult de o treime din forța de muncă.

În teren, sectorul producției de gaze naturale din România continuă să scadă, într-un ritm accelerat. Din 2008 până în 2022, consumul de gaze naturale a scăzut cu o rată anuală de 1,7%, consecință a mai multor factori, printre care creșterea eficienței energetice, schimbarea structurii economiei și nivelul ridicat de impozitare. Producția a scăzut aproape constant în același interval, atingând în 2022 cel mai redus nivel din 2008. Simultan, rata de dependență față de importuri s-a apropiat în 2021 de 30%, după ce coborâse în 2015 la numai 1,8%. Toate speranțele sunt puse în producția de gaze offshore din Marea Neagră, după ce adoptarea Legii offshore în mai 2022 a marcat un pas important pentru demararea investițiilor necesare în vederea extragerii gazelor naturale din rezervoarele dovedite, cum ar fi cele din perimetrul Neptun Deep.