Pe lângă proiectelor solare, Premier are în vedere și construcția unui parc eolian de 99 MW, iar rețeaua de gaze se extinde cu circa 200 km anual, afirmă Iuliana Pănescu, Head of Treasury Premier Energy. ”Din 2023, planul este să ne extindem activitatea de furnizare de gaze și în Ungaria și Bulgaria. Suntem deja prezenți pe piața de gaze naturale din Ungaria din 2022, testându-ne capacitățile și ne dorim o expansiune regională controlată în țările limitrofe”, a spus Iuliana Pănescu, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.
Care sunt principalele investiții verzi și tranzacții M&A realizate până acum, în România și ce planuri aveți pentru 2023, dar și mai departe?
Chiar la începutul acestui an, am încheiat achiziția parcului eolian de la Nalbant (Tulcea), deținut până la momentul tranzacției de Enex SRL. Am definitivat astfel cea de-a șaptea tranzacție a Premier Energy, după cele șase achiziții și fuziuni din 2022, valoarea totală a investițiilor verzi urcând la peste 50 de milioane de euro în perioada 2022/2023. Proiectul se desfășoară în două etape – Faza 1 (Nalbant I), operațională deja, cu o putere instalată de 13,75 MW (cinci turbine eoliene General Electric, cu o putere nominală de 2,75 MW fiecare) și Faza 2 (Nalbant II) care este în prezent în stadiu de aprobare și care va dubla capacitatea instalată a parcului la momentul finalizării. Nalbant II va deveni operațional în 2024, cu o capacitate totală de 27,5 MW.
Nalbant are un randament al producției peste medie, datorita poziționării sale într-o zona cu vânt puternic, făcându-l unul dintre cele mai eficiente parcuri eoliene din România. Cumulat, în doi-trei ani, Ecoenergia, pe care am cumpărat-o în 2022, împreună cu Nalbant I și II vor avea capacitate cumulată peste 60 de MW.
Ca planuri pe termen scurt, începem în 2023 dezvoltarea unui greenfield eolian la Războieni (Tulcea), un parc eolian de 99 MW capacitate instalată operațională, cu 16 turbine, o investiție de peste 100 de milioane de euro. După finalizare, parcul se va afla în topul primelor cinci proiecte de producție de energie regenerabilă din România.
De asemenea, achizițiile și mutările făcute deja și aflate în lucru susțin strategia de transformare a grupului nostru într-o platformă energetică regională. În România, suntem activi în sfera de distribuție și furnizare gaze naturale și, respectiv, de producție si furnizare de energie electrică din surse regenerabile. Suntem în continuă expansiune a business-ului, atât organic, cât și anorganic, dorindu-ne sa devenim un business integrat pe verticală. În Republica Moldova suntem principalul distribuitor și furnizor de energie electrică, cu o cotă de piață de circa 70%.
Care sunt principalele investiții și dezvoltări pe segmentul gazului natural?
În prezent, Premier Energy deține o rețea de distribuție de gaz cu acoperire națională, cu concentrare în zonele limitrofe capitalei, zona de Centru, Sud și de Vest a țării – un total de peste 2.500 de km de conducte de gaze. Continuăm expansiunea pe segmentul principal de activitate, de gaz natural în România, ritmul de creștere fiind de circa 200 de km pe an. Anul trecut am continuat consolidarea pe orizontală a operațiunilor noastre de gaze, prin achiziția HarGaz (august) și prin fuziunea cu BERG Sistem Gaz (decembrie), ceea ce ne-a adus în portofoliu peste 6.500 de clienți noi și 35 de concesiuni.
Din 2023, planul este să ne extindem activitatea de furnizare de gaze și în Ungaria și Bulgaria. Suntem deja prezenți pe piața de gaze naturale din Ungaria din 2022, testându-ne capacitățile și ne dorim o expansiune regională controlată în țările limitrofe – Bulgaria, Moldova, etc.
Premier Energy, al treilea jucător pe distribuție și al cincilea pe furnizare joacă un rol important la asigurarea stabilității sistemului energetic din România.
Totodată, analizăm cât din rețeaua de 2.500 de kilometri pe care o operăm în România ar putea fi calibrată în următorii ani pentru a putea distribui gaze în paralel cu hidrogen, mai ales că, începând cu 2010, infrastructura construită de Premier Energy a fost realizată din materiale adecvate acestui proces. Oficialii Romgaz au anunțat zilele acestea că în următoarele 90 de zile vor face publică o estimare a consumului și potențialul de hidrogen în România pe baza rezultatelor furnizate de un studiu de fezabilitate pentru hidrogen. Dar, chiar dacă în prezent proiectele cu hidrogen sunt în stadiu incipient, considerăm că hidrogenul este acum vedeta tranziției către energia verde, atribuindu-i-se un rol major în planul UE. Ne rămân de rezolvat pe parcurs și alte aspect conexe, fără de care proiectele cu hidrogen rămân o doar la stadiul de proiect pe hârtie, ca de exemplu transportul, distribuția, sistemele utilizatorilor finali, etc.
Care sunt principalele schimbări survenite după conflictul din Ucraina asupra costurilor, operațiunilor și vitezei implementării proiectelor verzi și în domeniul gazelor?
Războiul a creat o situație fără precedent pentru țările din Europa și companiile din energie, după ce presiunea de după pandemie era deja foarte mare la nivelul prețurilor. Războiul din Ucraina a fost un șoc care a forțat UE să gândească un nou design al pieței energetice europene în direcția creării unui sistem energetic dependent de soare, vânt, reactoare nucleare și nu de sondele clasice de extracție Altfel spus, geopolitica a accelerat trecerea omenirii de la așa-numitele petro-state la electro-state, tranziția energetică fiind necesară oricum din rațiuni climatice.
Comisia Europeană prevede, în noua strategie de a decupla Europa de resursele Rusiei (RePowerEU), investiții de zeci de miliarde de euro în surse alternative.
Strategia energetică a UE are în vedere obținerea independenței energetice față de Rusia până în 2030 – parțial, prin descoperirea de noi resurse de gaz, dar și prin dezvoltarea producției de energie din resurse regenerabile. Energia nucleară revine și ea la modă. S-a schimbat total paradigma și în ceea ce privește transportul de gaze în Europa, unde s-au găsit noi rute de aprovizionare. Practic, toată lumea s-a înhămat, iată, la acest efort epic al tranziției verzi, iar efortul de a construi un sistem energetic mai curat și mai sigur nu va fi lipsit de riscuri operaționale și financiare deopotrivă.
Începând din 2022, Premier Energy a finalizat primele sale tranzacții în zona energiei regenerabile și a început dezvoltarea pe verticală a grupului deținut de fondul ceh de investiții, Emma Capital. Începând cu decembrie 2021 și pe tot parcursul anului 2022, Premier Energy a făcut șase deal-uri de tip M&A în această zonă, având ca obiectiv să aibă în operare în România și în regiune 300-500 MW instalați în următorii cinci ani.
Care sunt principalele bariere în calea dezvoltării proiectelor în România? Ce se poate face? Ce ar trebui să facă România pentru a permite o accelerare a investițiilor și pentru a ne asigura independența energetică față de aprovizionarea din Rusia?
România poate deveni cel mai mare producător de gaz din Europa, poate avea un rol esențial pe continent în aceste vremuri complicate geopolitic, în care toate tarile caută surse de gaz. Pe termen scurt, Europa a reușit, iată, să se organizeze, să găsească rute de transport și aprovizionare și noi surse pentru a se putea descurca fără gazul rusesc. România poate deveni independentă de gazul rusesc în 2026-2027.
Este nevoie de investiții semnificative în rețelele de transport și distribuție, în special în sectorul energetic. Pe partea de infrastructură, până în 2030, se dorește ca 40.000 de km de rețea de conducte de gaze să poată acomoda distribuția hidrogenului. 70% din conductele ce vor distribui în viitor hidrogen “verde” ar trebui să provină din reconvertirea rețelelor existente. Investițiile estimate pentru această reconversie a rețelelor ajung la 80 de miliarde de euro. România beneficiază de jumătate de miliard de euro strict pentru dezvoltarea acestor rețele.
Care sunt principalele măsuri pe care trebuie să le ia România pentru dezvoltarea sectoarelor eolianului onshore, offshore și a altor energii verzi?
Se vorbește de un potențial eolian offshore de până 15 GW în 2050 – ar însemna o pondere de 40% din producția de energie totală a României, devenind astfel forma dominantă în mixtul energetic. Nu avem încă cadrul legislativ și acesta va fi prima măsură de finalizat.
Cerința la nivel european este scurtarea procesului de autorizare a regenerabilelor, iar procesul ar trebui să fie de maximum un an pentru onshore și doi ani pentru offshore.
Dacă ne uităm la cum era mixtul de energie în urmă cu 20 de ani și cum a evoluat, vedem că acum sunt tot mai multe tehnologii competitive – vânt, solar, onshore și offshore.
Pentru onshore, la fel, există frâne legislative – este nevoie de amendamente care să deblocheze proiectele care depășesc 50 ha. Premier Energy se concentrează deocamdată pe proiectele onshore – eolian și solar în următorii trei-cinci ani.
Cum vedeți, din punct de vedere personal, evoluția anului 2023 pentru mediul de afaceri din România?
Provocările mediului de afaceri țin în continuare în mare măsură de lipsa stabilității pe partea de reglementare, iar apropierea unui an electoral important (2024) va aduce noi provocări.
În momentul în care vom reuși să avem stabilitate pe partea de reglementare, instituțiile financiare, fondurile de investiții, capitalul străin vor paria mai mult pe România, care la capitolul potențial nu mai trebuie să convingă. În Europa, Polonia și România sunt deja percepute drept piețele energetice ale viitorului, în cazul României – cu noile resurse descoperite în Marea Neagră (offshore) și cu cele neexploatate încă (Caragele, onshore).
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
