Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), reprezentând firme cu capital românesc  care desfășoară activități de producție, aduce în atenția opiniei publice modul defectuos de gestionare a ajutoarelor de stat, care duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici, conform unui comunicat.

Prin Hotărârea de Guvern nr 959/2022 s-a instituit o schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare, apel de proiecte lansat de Ministerul Economiei.

În cadrul apelului, care s-a închis la data de 16.12.2022, au fost depuse un număr de 81 de proiecte, dintre care 21 au obținut punctajul maxim de 100 de puncte.

Ghidul solicitantului prevedea în mod expres prezentarea unui plan de afaceri care „trebuie să reliefeze eficiența economică a întreprinderii și viabilitatea investiției pentru care se solicită sprijin financiar”.

În vederea departajării celor 21 de companii care au obținut punctajul maxim, s-a avut în vedere numai criteriul de rentabilitate a cifrei de afaceri, fără ca acesta sa fie considerat în contextul analizei „viabilității investiției”, respectiv a capacității de absorbție și utilizare a ajutorului de stat de către firmele calificate.

”Aceasta a dus, în opinia AOAR, la apariția unor situații derizorii, pe baza informațiilor publicate, care discreditează procesul de evaluare. Spre exemplificare: una din firmele care va primi ajutor de stat are o cifră de afaceri de 5.100 ron, cu un profit de 541 ron și urmează să primească ajutor de stat pentru a realiza o “investiție viabilă” în producție cu o valoare cuprinsă între 26-45 mil euro”, arată oficialii AOAR.

”Circa 6 din cele 8 companii câștigătoare au o cifră de afaceri sub 600.000 ron, iar cifra de afaceri medie a tuturor câștigătorilor este de 1.108.582 ron (aprox 220.000 de euro). Fiecare dintre aceste companii urmează să primească ajutor de stat și să efectueze „investiții viabile” de câte 30.000.000 de euro fiecare (valoare medie). Numărul total (cumulat) de angajați ai celor 8 companii câștigătoare este de 14, revenind la o medie de 1,75 angajați/companie câștigătoare, iar rentabilitatea medie pentru cele 8 companii câștigătoare este de 67,2% (atingând si peste 90%, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei), cu mult peste rentabilitatea firmelor cu activitate de producție (situată, în medie, între 5,2% si 17%).”

Consultarea datelor de către cei care au făcut departajarea celor 21 de firme ar fi reprezentat o condiție obligatorie și ar fi evitat eliminarea firmelor cu activități reale în industria prelucratoare de către “firme de apartament”.

”Ține de un minim nivel de discernământ să realizezi că astfel de firme câștigă licitația, dar nu au experiența și resursele pentru realizarea unor investiții de amploare și nici capacitatea de absorbție și implementare de ajutoare de stat de până la de 200 de ori mai mari decât cifra lor de afaceri.

Cel mai probabil, ele sunt folosite  pentru mascarea unor interese economice ale altor entități care nu vor sa apară public și/sau care nu s-ar fi calificat și vor face în perioadele următoare schimbarea de acționariat (prin majorări de capital, împrumuturi convertibile făcute direct sau indirect etc).

Altfel spus, ajutorul de stat devine tranzacționabil între agenții economici prin vehicule utilizate special pentru astfel de licitații”, adaugă oficialii AOAR.

Pe lista firmelor acceptate se regăsesc firme cu 0-7 angajați și cifre de afaceri pe 2021 de 5.100 lei (o firmă), 265.000 – 630.000 de lei (5 firme) și de 2,1 mil lei – 4,6 mil lei (2 firme), în timp ce pe lista perdanților se regăsesc Chimcomplex (2,24 miliarde lei, 1919 angajați), Danlin (220 mil.lei, 303 angajați), Zarea (140 mil lei, 200 angajați), Promateris (166 mil. lei, 131 angajați), Lemacons (107 mil lei, 281 angajați) sau Swisspor (55 mil lei, 60 angajați).

”Prin ignorarea analizei planului de afaceri și a ”viabilității investiției” de către cei care au făcut departajarea, se pun bazele unei “piețe secundare” pe care se vor tranzacționa firme utilizate în scopul câștigării licitațiilor pentru ajutorul de stat. Ele fac o concurență neloială companiilor cu activitate efectivă în industria prelucrătoare și care au aplicat pentru aceste ajutoare de stat. Procedura de departajare a ajutoarelor de stat bazată strict pe rentabilitate, ruptă din contextul analizei viabilității, creează o situație fără precedent, defectuoasă, lipsită de transparență și de rațiune economică.

Gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat va duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici”, atrag atenția reprezentanții AOAR.

”Față de cele de mai sus, se impune corectarea modului  de departajare a celor 21 de companii, ținând seama, în conformitate cu Ghidul solicitantului, de viabilitatea planului de investiții și de plauzabilitatea absorbției efective a ajutorului de stat de către aplicanți.

Solicităm, de asemenea, ca toate companiile care au obținut punctajul maxim de 100 de puncte și au istoric de activitate și cifre de afaceri compatibile cu nivelul ajutorului de stat cerut, să fie luate în calcul în vederea obținerii finanțării.

Ministerul Economiei are alocare bugetară aprobată pentru suplimentarea fondurilor aferente ajutorului de stat conform HG 959/2022, iar firmele în cauza au efectuat deja cheltuieli importante si au mobilizat resurse pentru participarea cu succes la apelul de proiecte.

Menționăm că firme precum Chimcomplex, Promateris, Zarea etc., care  se constituie ca lideri regionali în domeniul lor de producție nu au fost selectate, neavând șansa să aibă indicatorul de rentabilitate la nivelul firmelor de apartament”, se mai arată în comunicatul AOAR.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.