Germania face progrese tot mai rapide în direcția creării economiei hidrogenului. Acesta este una dintre concluziile celui de-al doilea raport „H2-Bilanz” (Bilanț H2), publicat vineri de E.ON pe baza datelor de la Institutul de Economie Energetică de la Universitatea din Köln (EWI). Se observă că, în prezent, sunt planificate o serie de noi proiecte care ar crește capacitatea de electroliză. În plus, aceste proiecte sunt în medie semnificativ mai mari decât cele anterioare și, prin urmare, nu mai servesc doar în scopuri de testare și cercetare, ci ar fi potrivite și pentru producerea de hidrogen (H2) la scală industrială.

În România, Delgaz Grid, compania de distribuție a grupului E.ON România, va începe, în luna mai, în poligonul de instruiri de la Mediaș, testele din cadrul proiectului 20HyGrid, prin care își propune să valideze la nivel național utilizarea soluției tehnologice bazate pe amestecul a 23% hidrogen cu gaze naturale.

Compania subliniază că și în România este esențial să se elaboreze un cadru legislativ și de reglementare adecvat, precum și scheme de sprijin/programe de finanțare pentru a susține investițiile necesare implementării tehnologiilor cu hidrogen, respectiv conversia rețelelor de gaze naturale spre hidrogen.

În Germania, capacitatea de generare H2 planificată până în 2030 a crescut de la 5,6 GW în iulie 2022 la 8,1 GW în februarie 2023. Acest lucru arată că planurile de a se construi centrale de electroliză pentru a genera hidrogen câștigă viteză, ceea ce face ca obiectivul Guvernului german de 10 GW de capacitate instalată până în 2030 să fie tot mai tangibil. Pe de altă parte, însă, nu s-au luat încă decizii finale de investiție pentru majoritatea proiectelor.

E.ON atribuie, printre altele, creșterea planificată a capacității de electroliză și crizei energetice. Necesitatea de a deveni mai puțin dependenți de gazele naturale cât mai repede posibil și de a realiza o mai mare diversificare a surselor de energie a oferit multor operatori de centrale un stimulent să planifice proiecte de hidrogen.

La rândul ei, capacitatea crescută de electroliză a redus decalajul de import prognozat: în timp ce acesta era încă de 50,5 TWh când „H2-Bilanz” a fost publicat pentru prima dată, în noiembrie anul trecut, E.ON se așteaptă acum la un decalaj de 43,5 TWh până în 2030. Calculul se bazează pe o cerere de hidrogen de 66 TWh până în 2030, pe baza unui studiu.

Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese concrete în dezvoltarea infrastructurii. Deși liniile de hidrogen planificate au crescut de la 2.273 la 2.813 de kilometri în șase luni, doar 417 de kilometri de linii de hidrogen pur sunt în funcțiune în prezent în Germania.

„Este îmbucurător faptul că capacitatea planificată de generare a hidrogenului în Germania a crescut, iar decalajul de import s-a redus. Cu toate acestea, nu trebuie să ne bazăm pe această evoluție inițial pozitivă. Planificarea trebuie să fie și mai ambițioasă. În caz contrar, proiectele nerealizate sau întârzierile în construcție ar putea împiedica rapid atingerea obiectivului de 10 GW. În plus, încă ne lipsește infrastructura pentru a transporta hidrogenul către clienți. Prin urmare, Germania trebuie să-și urmeze acum calea aleasă și mai hotărât și mai consecvent, pentru a oferi economiei germane și europene a hidrogenului o șansă reală pe piața globală”, susține Patrick Lammers, membru al Consiliului de administrație al E.ON.

E.ON vede în continuare o nevoie urgentă de clarificare, de exemplu, în condițiile-cadru de funcționare a rețelelor de hidrogen. Discuțiile prelungite alimentează incertitudinea și, astfel, încetinesc dezvoltarea unei rețele de hidrogen. Acum este important să se creeze un cadru legal de încredere pe termen scurt pentru a se asigura că se pot face investiții concrete.

Cadrul de finanțare din Germania și Europa trebuie, de asemenea, dezvoltat rapid pentru a oferi o șansă realistă creșterii pieței hidrogenului din afara SUA. Acest lucru necesită instrumente de finanțare pragmatice, ușor accesibile și rapid disponibile.

Un prim pas a fost făcut: în februarie, Comisia UE a publicat definiția mult așteptată a hidrogenului „verde”. Deși aceasta conține cerințe foarte complexe care vor deveni și mai stricte începând cu 2029, cel puțin oferă investitorilor și industriei o bază necesară pentru dezvoltarea unei piețe de hidrogen în Europa.