Renunțarea la gazul natural nu este fezabilă înainte de 2050, dar accelerarea eliminării treptate a gazelor naturale este cea mai eficientă modalitate de a reduce expunerea Europei de Sud-Est la riscurile legate de securitatea importurilor, a declarat Kostantsa Rangelova, analist senior pentru energie și climă la Centrul pentru Studiul Democrației (CSD Bulgaria). România ar putea deveni, după 2030, un exportator net de gaze naturale și prin aceasta va elimina complet riscul asociat importurilor de gaze naturale, a eplicat ea la conferința „Abordare regională Sofia”, organizată de Energynomics.
”Cea mai mare reducere a riscului vine din politicile și măsurile care reduc cât mai mult posibil, dar nu pe deplin, cererea de gaze naturale până în 2030. În cazul Bulgariei și Greciei, există o reducere de 50 a riscului față de 2021, în timp ce pentru România, există o reducere completă a riscului de securitate la import care reflectă de fapt faptul că în acest scenariu România devine un exportator net de gaze naturale”, a spus Kostantsa Rangelova.
Din 2014 până în 2021, Bulgaria, România și Grecia au înregistrat o creștere semnificativă a importurilor de gaze naturale, iar dependența de gazul rusesc a condus la o creștere uriașă a acestui risc. Totuși, până în 2030, se preconizează că aceste riscuri vor fi reduse semnificativ.
CSD Bulgaria încearcă să anticipeze cum ar putea arăta riscurile de securitate pentru Bulgaria, România și Grecia. Pentru a obține o imagine clară, CSD Bulgaria utilizează mai multe scenarii externe pentru a evalua nivelul de risc, inclusiv scenariul Fit for 55 al UE.
În 2021, România a înregistrat un scor de 97,9 în ceea ce privește riscul asociat importurilor de gaze din Rusia, în timp ce Bulgaria a avut un scor de 215,3, iar Grecia a avut un scor de 257,7. Până în 2030, România ar putea îmbunătăți marginal acest scor la 95,2, dar în scenariul Fit for 55 riscul importurilor de gaze ar trebui să se reducă la zero.
„Vedem că în România scenariul de eliminare accelerată a gazelor naturale este cel în care România devine de fapt un exportator net de gaze naturale. Desigur, aceasta presupune o perspectivă foarte conservatoare în ceea ce privește producția de gaze naturale în România. Cu ceva mai multă ambiție cu privire la producția de gaze s-ar putea chiar să vedem exporturi mai mari din România contribuind la securitatea atât a Bulgariei, cât și a Greciei”, a adăugat Rangelova.
DESCARCĂ PREZENTAREA KOSTANTSEI RANGELOVA
Alți pași pe care cele trei țări trebuie să îi ia facă pentru a elimina riscurile privind importurile de gaze sunt politici țintite pentru a susține eficiența energetică și utilizarea pompelor de căldură în clădiri. De asemenea, este nevoie de instalații industriale care să accelereze scăderea cererii de gaze naturale.
În același timp, cele trei țări ar trebui să sprijine o absorbție mai rapidă a surselor regenerabile pentru a reduce costurile cu energia și pentru a reduce riscurile legate de securitatea energetică și climatică. Încurajarea cetățenilor să devină prosumatori „este o soluție cheie la provocările legate de sărăcia energetică”.
„Consumatorii aflați în sărăcie energetică sunt cei care suferă cel mai mult de pe urma acestei tranziții și avem nevoie nu doar de susținerea lor, ci de implicarea lor în această tranziție și să fie protejați de riscurile de preț”, a concluzionat Rangelova.
Conferința „Abordare regională Sofia” a fost organizată de Energynomics cu sprijinul partenerilor noștri: Eaton Electric, Finder, Kawasaki Gas Turbine Europe.