Pe 11 ș 12 mai, Energynomics împreună cu Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei au organizat la Brașov prima conferință din campania “Eficiență energetică pentru tranziție energetică”, parte dintr-un amplu proiect de comunicare a temelor legate de eficiență energetică finanțat prin Granturile Norvegiene 2014-2021.

 

Să începem de la clădiri și transport public

Eficientizarea energetică a clădirilor publice și reducerea poluării din transportul public ar trebui să fie prioritățile oricărei primării, a declarat ing. Camelia Rață, manager energetic pentru localități, în cadrul conferinței. ”Pentru primării, clădirile trebuie să fie prioritatea zero, pentru că ele sunt consumatorul numărul 1. Al doilea poluator este transportul. Vorbim de reproiectarea sistemelor, nu doar de înlocuirea 1 la 1”, a spus Rață.

Totodată, tranziția energetică în administrația publică locală nu poate fi făcută fără o colaborare strânsă între administrație și Ministerul Energiei. Unul dintre demersurile cruciale pe care primăriile trebuie să le aibă în vedere în alocarea fondurilor pentru eficientizarea energetică a clădirilor este crearea unor baze de date complete. Astfel de baze de date deocamdată lipsesc iar acest lucru îngreunează proiectele de eficiență energetică a clădirilor publice.

”În administrația publică locală este nevoie de atât de mulți bani încât fondurile structurale nu vor acoperi niciodată necesarul. Dar administrația trebuie să facă baze de date ca să aibă o bază pe care să aplice pentru aceste fonduri. Trebuie mers pas cu pas. Există în continuare probleme cu actele de intabulare, sunt situații când nu se cunoșteau toate clădirile, probleme cu actele de proprietate”, a adăugat Rață.

 

Bani de la ADR pentru clădirile publice

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, care cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, are la dispoziție în intervalul 2021-2027, suma de 1,4 miliarde de euro pentru investiții în eficiență energetică. ”Avem un fond (de clădiri – n.r.) îmbătrânit, nemodernizat și, în special, neeficientizat energetic, ceea ce duce la consumuri ridicate, emisii de CO2 foarte mari și, în general, la o lipsă de eficiență. Sunt foarte multe clădiri publice care necesită măsuri de eficientizare, consolidare și modernizare”, a declarat Adrian Purcaru, Consilier Departament Dezvoltare Urbană, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.

Ca parte a proiectelor de eficiență energetică, vor fi sprijinite măsuri auxiliare plafonate la maxim 15% din valoarea investiției de bază. Acestea vor fi realizate în strictă concordanță cu nevoile clădirilor, spre exemplu lucrări de consolidare structurală, lucrări care vizează protecția împotriva incendiilor, accesibilitatea și/sau alte lucrări complementare investiției de bază ce asigură durabilitatea, siguranța în exploatare și funcționalitatea clădirilor.

Valoarea maximă a fiecărui proiect este de 15 milioane de euro în cazul clădirilor publice și de 2,5 milioane de euro pentru clădirile rezidențiale. Purcaru a adăugat că primul apel pentru astfel de proiecte va fi în lansat în cursul lunii iunie pentru clădirile publice. În cazul clădirilor rezidențiale, ghidul pentru atragerea finanțărilor va fi lansat în dezbatere publică în aceeași lună.

Prin aceste proiecte, Agenția își propune îmbunătățirea performanței energetice a 3.800 de clădiri, reducerea consumurilor de energie după renovare a unor clădiri publice în suprafață de 72.600 de metri pătrați și scăderea emisiilor de CO2. Alocarea financiară pentru aceste proiecte este de 101,61 milioane de euro, din care 80,61 milioane de euro sunt granturi iar 21 milioane de euro provin de la IF (FEDR). Potențiali beneficiari sunt UAT –urile, autorități publice centrale și locale.

 

Viitorul energiei stă în producția descentralizată

Viitorul sectorului energetic stă în producerea descentralizată a energiei, în utilizarea unui mix de resurse energetice, precum și în stocarea și utilizarea carbonului în industrie, a declarat Mihai David, președintele asociației COGEN România.

”Toți vorbesc despre decarbonizare, dar mai puțini despre descentralizare. Toate ministerele, când vorbesc despre investiții, se gândesc la ‚mausolee’ [mari unități de producție, după modelul celor construite în primul val de industrializare a României, n.r.]. Întrebarea este dacă nu putem face energie și altfel? Energia distribuită a viitorului va produsă în centrale mici care te ajută să fii mai eficient pentru că ai pierderi tehnologice mai mici, pentru că transporți energia pe distanțe mai scurte și pui centrala cât mai aproape de utilizatorul final. Viitorul este și despre mixul de energie și despre captarea și utilizarea carbonului în aplicații industriale”, a spus David.

Producerea distribuită de energie este necesară pentru echilibrarea viitoare a sistemului electroenergetic național și poate fi realizată cu soluții mai mici și mai flexibile, a militat Cristian Athanasovici, Business Development Manager, Kawasaki Gas Turbine Europe. În prezent, echilibrarea sistemului energetic este realizată preponderent cu ajutorul hidrocentralelor operate de compania de stat Hidroelectrica. Pentru situația în care hidrocentralele sunt indisponibile este nevoie de unități pe combustibili fosili sau pe gaz natural.

”Nu putem să facem centrale mari. Atunci este nevoie de o producere distribuită care favorizează cogenerarea. Cu cât vor fi mai multe regenerabile, cu atât mai multă cogenerare va fi”, a adăugat Athanasovici.

 

Nu ne vom mai întâlni cu astfel de oportunități de investiții în energie verde

Companiile și primăriile din România nu se vor mai întâlni niciodată cu oportunitățile de finanțare a proiectelor de energie regenerabilă existente acum și, din acest motiv, trebuie să atragă cât mai multe fonduri. ”Nu ne vom mai întâlni cu astfel de oportunități”, a spus Roxana Mircea, Managing Partner la REI Grup. Răzvan Ilie, Area Sales Manager la Volt, a avertizat că multe dintre proiectele de montare a panourilor solare eșuează din cauza informațiilor eronate sau incomplete și a lipsei de expertiză a furnizorilor și instalatorilor. ”Majoritatea beneficiarilor primesc informații eronate sau incomplete inclusiv din cauza furnizorilor nou apăruți care nu au experiență și îi induc în eroare. În plus, există și greșeli de proiectare și de implementare identificate în piață”, a afirmat Ilie.

La rândul său, Areta Rîpeanu, Sales Manager în cadrul Lapp România, a adus în atenție calitatea cablurilor și a accesoriilor utilizate în instalațiile de producere a energiei fotovoltaice. ”Cablurile și accesoriile pentru cabluri sunt doar 5% din investiția într-un proiect fotovoltaic, dar dacă nu le utilizăm pe cele potrivei, ele pot cauza până la 15% din defecte”, a spus ea.

”Așa cum în domeniul industrial suntem interesați de a avea echipamente foarte fiabile, să nu avem opriri în producție, la fel și în zona de sisteme fotovoltaice, având în vedere costurile investiției, trebuie să ținem cont și de produsele pe care le folosim. Cea mai slabă verigă din sistem duce la distrugerea întregului sistem”, a spus Rîpeanu.

 

Șanse mici fără bani publici

La un nivel mai general, reprezentantul Ministerului Energiei a deplâns calitatea “extrem de slabă” a proiectelor înscrise la finanțare pentru eficiență energetică. “„Pe eficiență energetică în industrie, în acest moment, este o absorbție foarte mică. Din ce vedem în solicitările primite, calitatea depunerilor conduce la o pondere foarte mică a proiectelor care vor avea succes”, a precizat Matei Dimitriu, consilier în Direcția Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei. Din aceste motive, Ministerul Energiei ia în calcul externalizarea unor responsabilități privind atragerea fondurilor europene disponibile.

O soluție de remediere a acestei situații ar putea fi, dincolo de o comunicare mai bună, atragerea de către Ministerul Energiei a unor parteneri asociativi din sectorul industrial, alături de care instituția să creeze politici mai coerente și mai predictibile în sectorul de eficiență energetică. Având în vedere că dispare conceptul de intensitate a ajutorului de 100% din zona de eficiență energetică, coroborat cu aplicarea scenariului contrafactual pentru determinarea sumelor decontate, probabil că noile axe pentru industrie ar trebui lansate cu apeluri cu depunere continuă, pentru că deciziile de investiție sunt procese de durată, inclusiv cu aprobări la nivelul grupului, cu studii de impact laborioase.

Totodată, ca o posibilă soluție, companiile din sectorul industrial ar putea fi stimulate să își facă proiecte de eficientizare a consumurilor de energie, dacă axele de finanțare ar fi construite împreună cu agențiile de dezvoltare regională care cunosc potențialii beneficiari locali.

Reducerea amprentei de carbon din sectorul industrial este imposibilă fără subvențiile din partea Comisiei Europene, dar băncile pot contribui la aceste cheltuieli prin credite sau prefinanțări. ”Noi credem că decarbonarea și tranziția energetică se pot realiza doar cu subvenții, iar noi, ca bancă, dorim să fim co-finanțatori”, a declarat Sebastian Staicu, Structured and Sustainable Finance la BCR.

„Vrem să susținem planuri serioase, realizabile, planuri sănătoase. Nu vrem să concurăm fondurile europene, ci vrem să co-investim. Pentru a ajunge la decarbonare este extrem de important ca industria să ia măsuri de eficiență energetică. Este modul cel mai simplu și mai ieftin prin care industria poate face asta. Iar noi vrem să ajutăm industria.”

BCR și-a creionat, în ultimii ani, o strategie de finanțare a autorităților publice și a companiilor din România interesate să investească în soluții de eficientizare energetică și diminuare a amprentei de carbon în acord cu directivele europene în domeniu. Punctul din care a plecat acest proces a fost strategia de finanțare sustenabilă a Uniunii Europene care a creat premisele ca băncile să redirecționeze capitalul către investiții verzi și sustenabile. Această redirecționare înseamnă, în esență, o măsură standard atât la nivel european, cât și global, ca marii finanțatori să creeze alianțe și să își asume anumite obiective, precum cel privind neutralitatea climatică a portofoliului de credite.

Alte sectoare pe care BCR le finanțează sunt investițiile în renovarea clădirilor, proiectele de producere a energiei din surse regenerabile, gestiunea deșeurilor și utilizarea acestora și agricultura sustenabilă.

Conferința de la Brașov a fost prima dintr-o serie de 5 programate de platforma de comunicare Energynomics, Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei. Proiectul este finanțat prin Granturile Norvegiene 2014-2021. Scopul programului este să sensibilizeze publicul larg, mediul industrial și autoritățile publice cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, să informeze, să educe, să responsabilizeze factorii de decizie din cadrul autorităților publice și companiilor din România, precum și publicul larg, în principal tânăra generație, pentru a întreprinde acțiuni pozitive care să contribuie la tranziția energetică verde, prin eficiență energetică și integrarea sigură a energiilor regenerabile.