###author###
Bancherii centrali nu mai au cum să reducă ratele dobânzilor şi astfel nu reuşesc să capitalizeze efectul de scădere a prețurilor petrolului, potrivit Bloomberg. Economiștii de la Oxford Economics Ltd., un grup de cercetare din Marea Britanie, spun că factorii de decizie monetară vor renunţa la speranţele de a reface cererea globală în urma scăderii cu aproape 50% a preţului petrolului, începând cu anul trecut.
„Cu rate atât de mici, chiar şi o veste bună are o tentă negativă”, scriu John Bulford și Gabriel Sterne, economişti ai Oxford, într-un raport către piaţă. „Impactul expansionist al șocului prețului petrolului este încetinit într-o anumită măsură, din cauza capacității limitate a băncilor centrale de a relaxa politica monetară.”
Pentru economiile avansate nu mai există spaţiu de manevră
Modelul economic al Oxford arată că prețurile mai mici ale petrolului ar fi suficiente, din punct de vedere istoric, pentru ca 26 din cele 29 de bănci centrale importante pe care le monitorizează să reducă dobânzile de politică monetară până la sfârșitul acestui an. În schimb, doar jumătate au făcut acest lucru, inclusiv Bank of Canada, care a redus rata-cheie la 0,75% în luna ianuarie ca „asigurare” împotriva căderii preţului petrolului brut.
Pentru economiile avansate nu mai există spaţiu de manevră. Media dobânzilor monetare ale 23 de națiuni bogatee de doar 0,5%, precizează Oxford. Într-adevăr, suma ratelor în aceste economii este de 11,4%, mai mică decât referința din Marea Britanie de la începutul anilor 1990. Un punct slab al analizei Oxford caz este că modelul său nu permite includerea relaxării cantitative întreprinse acum de către Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei. Asta pentru că efectele unor astfel de achiziții de active sunt mai greu de calculat decât reducerile ratei, spune Sterne.
Băncile centrale de piațele emergente au mai multe posibilități de a reduce ratele, doar 18% dintre ele putând rula cu dobânzi subunitare, chiar dacă petrolul scade sub 20 de dolari, spun cei doi analişti. Problema de multe ţări este că este scăderea ratelor ar ridica riscul accelerării declinului monedelor naţionale.
Malaezia, Mexic, Africa de Sud și Taiwan au trecut printr-o scădere a monedelor naţionale, pe măsură ce dolarul a urcat, majorând temerile privind efectele deprecierii asupra bilanţiurilor pe fondul creşterii împrumuturilor denominate în dolari. „Răspunsul monetar global a fost relativ slab”, spun Bulford și Sterne. În România, banca naţională a redus luna trecută rata dobânzii de politică monetară la un minim istorc de 2%.
