Primăria din Cluj-Napoca prioritizează transportul public și cel alternativ în detrimentul utilizării vehiculelor private pentru a face față creșterii de peste șapte ori a numărului de vehicule în ultimele trei decenii. Municipalitatea a ierarhizat componentele de transport în care va investi, pe primul loc fiind transportul public, urmat de cel alternativ, cel pietonal și pe ultima poziție, deplasarea cu mașina personală.

“În 1990 erau 40.000 de mașini în oraș, azi sunt peste 220.000 de mașini, plus 20.000 de mașini ale studenților, plus alte 40.000 din alte județe”, a precizat Dan Tarcea, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, la conferința „Digitalizare și eficiență energetică – Cluj-Napoca”, organizată de Energynomics.

Transportul public al municipiului este reprezentat în proporție de 50% de vehicule electrice, urmând ca până în 2028 să fie integral ecologic. Tot până atunci urmează ca iluminatul public să fie asigurat integral de LED-uri.

Având în vedere că 32% din gazele cu efect de seră provin din sectorul transporturilor, municipalitatea ia în calcul o serie de investiții menite să reducă traficul auto și emisiile poluante.

Un astfel de proiect este cel al centurii metropolitane, care va avea o lungime de 42 kilometri și care înseamnă o investiție de 2,1 miliarde de euro. În plus, această șosea va fi dublată de o rețea de piste de biciclete. Un alt proiect este cel al metroului, evaluat la 2,1 miliarde de euro. Din această sumă, 300 milioane de euro vor fi alocate din PNRR. De asemenea, un tren metropolitan va face legătura între Cluj și satele învecinate, iar o serie de spații ocupate acum de mașini vor fi transformate în zone pietonale.

În sectorul termoficării, strategia primăriei Cluj este ca până în 2031 să atragă finanțări de peste 200 milioane de euro în modernizare. Pentru început, orice bloc nou de locuințe cu mai mult de cinci apartamente nu va mai putea să fie dotat cu centrale de apartament individuale, ci va avea de ales dintre centrala de scară, centrala de cvartal sau sistemul public de termoficare.

Oficialii Primăriei își propun să transforme Cluj-Napoca într-un oraș cu zero emisii poluante până în 2030, un obiectiv pentru atingerea căruia autoritățile publice locale vor merge pe două direcții, respectiv reducerea emisiilor de CO2 și creșterea suprafețelor care să absoarbă asemenea emisii.

”Clădirile emit 35% din gazele cu efect de seră. Am anvelopat deja 2.500 de apartamente și vor urma alte 58 de blocuri finanțate inclusiv din fonduri europene”, a spus Tarcea, adăugând că există deja panouri fotovoltaice pe opt clădiri publice, iar alte 13 proiecte de acest fel sunt în lucru.

De asemenea, de curând a fost inaugurat la Cluj-Napoca un proiect fotovoltaic experimental amplasat pe o suprafață de 1,2 hectare de teren, care cuprinde și o componentă eoliană.

„Avem o strategie 3-30-300. Asta înseamnă ca fiecare cetățean să vadă de la geam minimum trei arbori, fiecare cartier să fie acoperit în proporție de 30% de coronament de arbori și fiecare cetățean să aibă la maxim 300 metri de casă un spațiu verde”, a mai spus viceprimarul.

Dan Tarcea s-a referit și la digitalizare, pe care a descris-o drept o componentă cheie în zona creșterii calității vieții, un concept care include mult mai multe aspecte legate de relațiile autorității locale cu cetățenii.

Conferinţa „Digitalizare și eficiență energetică – Cluj-Napoca” a fost organizată de Energynomics cu sprijinul partenerilor ADC, BCR, Elgeka Ferfelis, EnergoBit, Kawasaki Gas Turbine, Noark, Parapet, Photon Energy, Volt.