În cursul săptămânii trecute, o delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI) care a vizitat România a propus Guvernului soluția reducerii deficitului bugetar prin suplimentarea impozitării, inclusiv prin introducerea unei noi taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcțiilor.
”Conform comunicatelor de presă de la sfârșitul misiuniilor FMI, în care se prezintă concluziile preliminare după vizita FMI în România, instituția a făcut o serie de recomandări Guvernului pentru a reduce deficitul bugetar. Între aceste recomandări se găsește și ‘Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili’.
În situația în care s-ar aplica taxa de carbon, cheltuielile la nivelul populației ar crește cu circa 8% pentru gospodăriile din mediul urban și cu 10% pentru gospodăriile din mediul rural”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
”Este o taxă nouă care se va aplica pentru imobilele care folosesc combustibili poluați și pentru utilizarea combustibilor fosili în transportul rutier. Un imobil care folosește gaze naturale emite într-un an pentru fiecare kWh consumat 0,205 kgCO2 , astfel avem următoarele situații:
– Un apartament cu 2 camere emite cca 2 tCO2/an
– Un apartament cu 4 camere emite cca 3 tCO2/an
– O casă de cca 120 mp mediu izolata emite cca 6 t CO2/an
Introducerea unei taxe pe carbon în sectorul construcții, având în vedere că prețul carbon ETS 2023 este de 80 Euro/t, ar urma să le scoată suplimentar din buzunarul unui român care locuiește într-un:
– apartament cu 2 camere, cca. 800 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 3.900 lei/an
– apartament cu 4 camere, cca. 1200 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale, considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 5.850 lei/an
– imobil de tip casă, cca. 2400 lei/an, adică gospodăria s-ar confrunta cu o creștere cu 26% față de costurile actuale cu gaze naturale considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv costul cu gazele naturale urmează să ajungă la cca. 11.700 lei/an”, se arată în comunicatul AEI.
Un imobil care care folosește lemnele emite într-un an pentru fiecare kWh consumat 0,390 kg CO2, iar astfel, o casă de cca 120 mp mediu izolată emite cca 11tCO2/an.
Prin introducerea unei taxe pe carbon în sectorul construcțiilor, având în vedere că prețul carbon ETS 2023 este de 80 Euro/t, banii pe care urmează să-i scoată suplimentar din buzunar un român care locuiește într-o casă sunt de circa 4.680 lei/an, adică o creștere cu 48%, față de costurile actuale cu lemnele, considerând prețul lemnelor de 800 lei/mc, respectiv costul total cu lemnele urmează să ajungă la circa 14.280 lei/an, susține AEI.
O mașină Dacia Logan într-un an pentru fiecare km parcurs emite 0,116 kg CO2, astfel că la circa 15.000 km parcurși în medie într-un an se emit aproximativ 2 tCO2/an
Prin introducerea unei taxe pe carbon, în sectorul transporturilor, având în vedere că prețul carbonului ETS în 2023 este de 80 Euro/t, cheltuielile pe care urmează să le facă suplimentar un român care folosește o mașină Dacia Logan sunt de circa 800 lei/an, adică o creștere cu 12% față de costurile actuale cu combustibilul, considerând prețul acestuia de 6,5 lei/litru, respectiv costul total cu combustibilul urmează să ajungă la circa 7.600 lei/an.
”Taxa de CO2 pe construcții și în transporturi va aduce scumpiri în lanț la toate produsele și serviciile, pe care le apreciem de circa 10%. În situația în care s-ar aplica taxa de carbon, cheltuielile la nivelul populației ar crește cu circa 8% pentru gospodăriile din mediul urban și cu 10% pentru gospodăriile din mediul rural. Îngrijorător este faptul că odată cu aplicarea acestei taxe, conform estimărilor realizate, gospodăriile din mediul rural s-ar găsi în imposibilitatea de a-și achita toate cheltuielile la veniturile actuale. Astfel, chiar dacă această taxă ar reduce deficitul bugetar, ea ar determina o importantă creștere a nivelului de sărăcie al românilor. Soluția nu este creșterea taxelor, ci reducerea cheltuielilor”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
