Delgaz Grid, companie membră a grupului E.ON România, a prezentat miercuri, 27 martie, reprezentanților Ministerului Energiei și ai ANRE concluziile finale ale proiectului pilot „20HyGrid”, prin care a fost testată, atât în condiții de laborator, cât și în teren, fezabilitatea tehnică a alimentării locuințelor cu amestec de gaze naturale (80%) și hidrogen (20%) prin actuala infrastructură de gaze naturale, în scopul identificării unei soluții pentru decarbonizarea parțială a sectorului încălzirii.

Concluzia principală a proiectului, realizat în premieră în România, este că utilizarea amestecului în rețelele de distribuție, instalațiile și aparatele de utilizare existente la clienți, fără să fie necesară vreo modificare a acestora, este posibilă din punct de vedere tehnic și fără riscuri suplimentare în comparație cu utilizarea gazelor naturale.

Principalele componente ale rețelei existente de distribuție a gazelor naturale sunt deja pregătite pentru hidrogen. La presiuni mai mici de 16 bari nu există limitări fundamentale pentru alimentarea cu hidrogen din punct de vedere al etanșeității, materialelor și funcționalității elementelor de rețea.

Totodată, concentrația componentelor relevante ale gazelor de ardere, monoxid de carbon și oxid de azot, a scăzut semnificativ în comparație cu cea înregistrată pentru 100% gaze naturale. În cazul centralelor termice în condensare, concentrația de monoxid de carbon a scăzut cu valori cuprinse între 23-52%, respectiv cu valori cuprinse între 30-50% pentru concentrația oxizilor de azot, acestea fiind valori medii pentru toate centralele termice în condensare testate, la debite minime și maxime. În cazul centralelor termice clasice, fără condensare, valorile de reducere a noxelor sunt mai mici, având în vedere tehnologia de fabricație mai veche.

„Gazele verzi îmbunătățesc viața oamenilor, oferind un confort și mai bun pe termen lung deoarece protejează în același timp și mediul. Proiectul 20HyGrid arată că rețelele noastre de distribuție gaze naturale au un rol cheie pentru a transporta gazele verzi către industrie, gospodării și oriunde va fi nevoie. Trebuie să acționăm acum, împreună cu autoritățile și ceilalți jucători din piață, pentru a valorifica potențialul uriaș și toate avantajele specifice pe care le are România pentru a deveni un hub de hidrogen la nivel regional, un jucător relevant pe piață, întrunind condițiile pe tot lanțul valoric al noului vector energetic”, a declarat Volker Raffel, CEO E.ON România.

„Rezultatele proiectelor pilot sunt încurajatoare și ne oferă perspective foarte bune pentru atingerea țintelor asumate de România în cadrul politicii energetice și climatice a Uniunii Europene. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Energiei finalizează în această perioadă cadrul strategic și legislativ care facilitează investițiile în producția și utilizarea hidrogenului verde. În același timp, avem alocate finanțări de peste 1 miliard de Euro pană în 2030, din Fondul pentru Modernizare și PNRR, pentru a susține investiții pentru dezvoltarea întregului lanț valoric al hidrogenului din surse regenerabile”, a adăugat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

„Un pas important în tranziția energetică îl reprezintă implementarea tehnologiilor cu hidrogen. Salutăm cu mare interes proiectul dezvoltat de Delgaz Grid/grupul E.ON, pentru că poate asigura baza practică necesară transpunerii reglementărilor din acest domeniu, un domeniu nou în Europa care necesită o abordare atentă a condițiilor tehnice și a standardelor specifice, în vederea asigurării  condițiilor de siguranță în exploatare. Este un punct de pornire în folosirea unui amestec de 20% hidrogen și 80% gaze naturale în rețelele de distribuție cu respectarea drastică a tuturor condițiilor tehnice și de siguranță a populației”, a punctat George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Aparatele testate, în număr de peste 260 – centrale termice în condensare și convenționale, convectoare, aparate de preparare a apei calde (APAC), aragaze, arzătoare din sobe de încălzit și gătit, au funcționat corespunzător, fără diferențe relevante din punct de vedere tehnic față de comportamentul în cazul utilizării gazelor naturale în ceea ce privește stabilitatea, zgomotul etc. S-au testat mai multe  modele de centrale termice în condensare (de la producători diferiți), care au funcționat fără probleme chiar și cu amestec de gaze naturale și volume mai mari de hidrogen în gaze naturale, respectiv 30 și 35%.

Toate arzătoarele atmosferice s-au comportat în mod similar la arderea cu gaze naturale și cu amestec, fără diferențe de aspect, stabilitate, uniformitate a flăcării, zgomot etc. și fără probleme tehnice de funcționare atât la debit minim, cât și maxim.