Stocarea reprezintă principala urgenţă a sistemului energetic naţional şi de aceea am insistat pe două componente, pe de o parte centralele de acumulare prin pompaj, şi, pe de altă parte, bateriile, a declarat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Principala urgenţă a sistemului energetic naţional este stocarea. Am văzut cu toţii datele de duminică, o zi cu un consum foarte mic (…) Dacă nu avem capacitate de stocare, într-adevăr punem în dificultate şi producătorii de regenerabile, dar în fapt şi sistemul energetic şi stabilitatea lui”, a spus Burduja la Solar Energy Bucharest Summit.

El a subliniat că, în acest context, insistă pe două componente, una dintre ele fiind centralele de acumulare prin pompaj, şi şi-a exprimat dorinţa de a vedea ofertanţi pentru studiul de fezabilitate pentru Tarniţa Lăpuşteşti.

„Mergem înainte cu Tarniţa-Lăpuşteşti, cu marea mea dorinţă de a vedea ofertanţi pentru studiul de fezabilitate. Este greu, înţeleg că industria românească, institutele de proiectare nu mai există şi atunci în lucrări complexe ne confruntăm cu această penurie de posibili ofertanţi.(…) De aceea insist ca 2.000 de MW, şi aşa spune şi Dispeceratul Energetic Naţional, 2.000 de MW de stocare ar trebuie să vină de la centrale cu acumulare prin pompaj”, a precizat ministrul Energiei, conform Agerpres.

Restul de 2.000 MW, a adăugat el, vor fi supliniţi din baterii, fiind în curs un apel de proiecte prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi în pregătire o schemă de stocare pe Fondul de modernizare.

„Pentru baterii avem un apel în curs la PNRR, aproape 200 milioane euro stocare în baterii ca şi producţie de panouri fotovoltaice, celule fotovoltaice, şi îmi doresc să existe un succes pe care să îl avem. Recent, în baza multor solicitări, am prelungit finalizarea acestui apel până în jurul datei de 20-21 aprilie. Când tragem linie, mi-aş dori să vedem o competiţie intensă acolo şi să punem finanţa în sfârşit partea de stocare. În plus, avem în pregătire o schemă pentru stocare pe Fondul pentru modernizare. Acolo discutăm de sume care pot fi generoase, 500 milioane de euro, şi ne dorim foarte mult ca în următoarea ediţie a Comitetului Fondului de modernizare din toamna aceasta să putem intra cu această schemă. Asta înseamnă să avem toate aprobările, de la Consiliul Concurentei, DG Competition, şi, de ce nu, poate în viitor să încercăm şi o schemă de contracte pentru diferenţă pentru stocare. Recunoaştem această nevoie majoră a sistemului”, a explicat Sebastian Burduja.

Totodată, ministrul a afirmat, înainte de summit, că i-a adresat ministrului Mediului, Mircea Fechet, rugămintea ca programul Casa Verde să includă şi o componentă de stocare şi a găsit „multă deschidere” la acesta.

„Ce ne interesează pe noi, Ministerul Energiei, este să promovăm stocarea, altfel avem producţie intermitentă de energie verde tot mai mare. Punem în dificultate şi sistemul energetic naţional, zona de distribuţie, dar şi zona de transport. Deci trebuie să avem componentă de stocare. Personal, susţin această idee să se includă şi un sprijin pentru componenta de stocare. Din punctul meu de vedere ar trebui să fie obligatorie, dar finalmente este decizia domnului ministru”, a subliniat Burduja.

Acesta a menţionat că, potrivit ultimelor date de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, în România sunt peste 115.000 prosumatori şi peste 1.500 de MW putere instalată în panouri fotovoltaice.